I am.

I am.
- relaxation and scripts for self-help, personal change and fulfilment

I deserve to be,
I want to be,
I can be,
I will be,
I am.

I am.
I am good person.
I have integrity.
I do what is ethically right and good. 
Whatever life puts before me will be useful experience that will make me stronger, wiser, and more tolerant.
I am strong enough to understand and make allowances for other people's weaknesses, and their behaviour towards me. Other people's behaviour is about them, not me.
I focus on the joy of living my life and helping others where and when I can.
I am what I eat and drink, so I eat and drink good things.
I am what I watch and play and listen, so I watch and play and listen to good positive things.
I take exercise which I enjoy. I walk when I don't need to drive or take the bus or train.
I smile and laugh whenever I can - life is good - getting caught in the rain reminds me that it is good to be alive to feel it.
I forgive other people. Deep down everyone is a good person, just like me.
I am a compassionate and loving, caring person.
I am a good person.
I am.



(aici, from the research for SELF-words)

Memorie auditivă

Ce poate fi mai frumos decât să comprimi timpul?
Să poţi revede un film în cinci minute. Să călătoreşti în timp.
O melodie poate face această magie.
Am multe legături, melodii care mă duc în trecut, melodii pline de vis.
Legături cu anumită perioadă, de tranziţie, poate.

Trecutul este esenţial pentru un om.
Şi este frumos să observi că trecând peste etape, îţi amintesti mai multe decât te-ai fi aşteptat, aşa că de multe ori le povesteşti.
Trecutul vine cu zâmbet.
Nu trebuie să uiţi.

Peeping tom

Etica este una din principalele ramuri ale filosofiei şi poate fi numită ştiinţa realităţii morale; încearcă elucidarea problemelor morale printr-un demers cognitiv. Etica poate fi înţeleasă de asemenea ca o filosofie asupra moralei, a binelui şi a răului, a datoriei.

Acestea fiind spuse, să presupunem că te afli, din oarecare motive, într-un loc bun.
Bun, cu vizibilitate maximă, dar şi destul de ascuns în acelaşi timp.
Şi, stând în acest loc bun, la un moment dat, în unul din locurile ce intră în raza ta de acţiune apare o persoană, iar tu ştii nu poţi fi văzut.
Persoana fiind de acelaşi sex sau diferit, fiecare cu preferinţele lui. Şi evident, acea persoană îşi schimbă hainele.
Deci ce faci?
Te uiţi?
Nu te uiţi?
Şi dacă te uiţi, păstrezi informaţia pentru tine sau îţi pui un semn mare pe frunte cu "hei, guess what? I saw. I'm Peeping Tom"?

Unde intervine etica în viaţa noastră, atunci când nimeni nu ne vede?

Stabilitate şi senilitate

Am nevoie de o casă.
Am nevoie de spaţii de depozitare imense.
Nu am nevoie de linişte.

Am nevoie de putere să arunc.
Am nevoie de multe camere mici şi o hală.
Am nevoie de al meu, pe care să îl împart sau nu.

Sunt multe lucruri.

Viaţa din filme... RECURSIV

Urăsc când filmele manipulează unele informaţii, doar pentru a îşi fabrica povestea...

4. Scenele de sex.
De fapt, mai exact este vorba de scenele legate de scenele de sex, fie că este vorba de presex sau de postsex.
Prima dintre acestea, care nu mă deranjează atât de tare, dar nu este de ignorat, şi anume alunecarea din cadru a cuplului.. în genunchi, lângă pat, sărutându-se...
Who does that?
Serios.
Există o fiinţă umană care poate spune cu mâna pe inimă că s-a găsit în exact această situaţie?
Una?
Cine dracu' face sex tandru jos, lângă pat, faţă în faţă? Pentru că asta e următorul pas în toate aceste scene.
Înţeleg sex nebun şi bolnav pe mobilă, pe jos, pe oriunde... dar sex tandru lângă pat?

Cât despre postsex, aceste scene scot dracii din mine.
Mereu vezi în filme "de familie", un cuplu drăguţ după ce face dragoste - că doar am zis "de familie", complet echipat.
Înţeleg un sutien, înlăturarea lui nu este complet esenţială pentru actul sexual.
Dar boxeri şi bikini?
Pentru numele lui Dumnezeu, cât de anal trebuie să fi ca în exact următoare clipă să pui ceva pe tine şi să stai în pat, îmbrăţişat şi cu priviri tandre?
Nu prea cred..
Şi înţeleg că fie filmul nu necesită full-frontal-nudity, fie contractul actorilor.. dar ar putea să se străduiască ceva mai mult.



Istoric:
4 feb 2010

Brainstorm.

Am fost un copil puţin dificil, neobişnuit poate e mult spus, dar cuminte..oarecum.
Nu s-au schimbat multe lucruri de atunci.
Nu îmi place să beau ..multe lucruri. Urăsc gustul alcoolului 90% din cazuri. În schimb îmi place senzaţia de high şi ameţeală. Din fericire, există restul de 15%.
Am câteva fobii, multe frici, şi mai mult decât suficienti declanşatori.
Frica este o piedică. Trebuie să riştii, Tu, chiar dacă nu ai de câştigat.
Câteodată vorbesc prea mult. Câteodata sunt mut.
Nici eu nu pot să mă înţeleg uneori. Aşa că înţeleg.
Mi-ar place să înnot.
Dar tot amân.
Lucrul cel mai de valoare este istoria, dar nu cea pe care ţi-o pun la nas la şcoală.
Am probleme cu nervii şi nu fac nimic să rezolv asta.
Îmi place să scriu, să citesc - nu continuarea nu este "de Doamna, şi să merg la şcoală".
Nu-mi place româna.
Cred în cel mai bun remediu pentru viaţă. Este muzica.
Îmi place să glumesc şi uneori întrec măsura. Discutabil.
Indiferenţa este cel mai rău sentiment.
Cel mai egocentrist lucru este să te abţii de la ceva ce îţi place.
Urăsc să mi se impună ceva. Iar când urăsc ceva, nu fac - ori calitatea este complet îndoielnică.
De multe ori uit lucruri esenţiale şi ţin minte detaliile nefolositoare. Mă simt ca un bătrânel trecut de prima tinereţe care povesteşte ceva (link on George Carlin, when he talks about people).
Zâmbesc prea mult. Sau deloc. Uneori e sincer.
Nu cred persoanele care pretind a fi cele mai bune.
Îmi place ura.
Nu sunt rebel, dar sunt complet deloc planificat.
Progresez foarte repede în ceea ce mă interesează cu adevărat.
Îmi place să fiu dependent de internet, dar rezist perioade lungi fără.

Mă scuz foarte des, 99% formal. Când chiar regret, 99% nu spun.
Cea mai mare greşeală: să nu spui.

What is "Realitate"?

Din ce în ce mai des îmi creez propria realitate. Sau într-un singur cuvânt, dintotdeauna.
Unii oameni ar spune că realitatea mea este bazată pe minciuni. Poate. Dar o minciună devine adevărată când toată lumea o crede, inclusiv tu. Artiştii folosesc minciuna pentru a spune adevărul.
Realitatea virtuală se manifestă pe (mai) multe domenii, sub (mai) multe forme.
Cel mai des îmi imaginez cea mai rea versiune posibilă a cursului desfăşurării acţiunii (cunoscut şi sub mult mai uşoara versiune: "worst case scenario"). De multe ori pot spune că fantezia nu are limite, şi tot ce e rău e destul.
Dar nu se poate pune mereu răul în faţă, aşa că uneori intervine frumosul. Realitatea îmbracă forma unor oameni, întâmplări şi situaţii posibile, dar nefavorabile.
Şi dacă frumosul nu este suficient, atunci intervine ridicolul şi jenantul - două stări care te pândesc la orice pas.

Fanteziile sunt minunate şi fac lumea un loc mai bun - fie că sunt sexuale, legate de un loc de muncă, o locaţie existentă ori chiar numai posibilă/dorită, sau de o persoană pe care o îndrăgeşti ori o aştepti.
Realitatea este ceea ce vrei.

Prea mult sex amorţeste mâna.

Unele lucruri chiar nu sună bine când sunt scoase din context. Unul din acele lucruri este "Prea mult sex amorţeste mâna".
Se pare că acesta era titlul unui articol în care se spunea că sindromul canalului carpian se dezvoltă în rândul cuplurilor care fac amor in mâini (cu sprijin, adică...)
Iar acest sindrom se manifesta la nivelul închieturii mâinii prin furnicături şi amorteală, fiind cauzat de reprizele de sex prelungite peste normal.

Astfel, citind aceste (două) rânduri înţelegi care este legătura între amorţirea mâinii şi prea mult sex. Dar nu poţi să nu te întrebi dacă este totuşi cea mai inspirată alăturare de cuvinte pentru un titlu.. or... orice altceva.
Prima reacţie umană ar fi să faci conexiunea cu onanismul, nu cred ca cineva s-ar gândi la altceva.
Şi poate asta era scopul, poate masturbarea este un subiect mai tabu decât sexul. Deci mai palpitant ca momeală.
Dar, totuşi.
De ce?

Fuck.

Some people are really attracted to fuck... in it's every form.
It might be sex, most of the times, really. But some times they are attracted to "fucked up", be it a fucked up row of events, or just fucked up persons.
A different appealing form is "fuck it" ... it might come as booze, drugs, or even the root - sex.

But as a wise man once said, there is no such thing as a selfless good deeds...

Viaţa din filme... RECURSIV

Urăsc când filmele manipulează unele informaţii, doar pentru a îşi fabrica povestea...

1. Cel mai discutat subiect este bineînţeles exploziile maşinilor, dar acesta nu mă deranjează atât de tare.
2. Ceea ce mă deranjează profund este trezirea bruscă din somn - toată lumea se ridică.
De ce?
Mie mi s-a întâmplat doar de 2-3 ori să mă trezesc brusc, şi de fiecare dată mă cufundam în pat. Pentru că reacţia normală pentru frică sau surprindere (sau combinat, "groază") este de a te retrage. De aceea când te frigi sau te curentezi îţi retragi mâna, de aceea frâna este pusă mai sus decât acceleraţia, de aceea fugi când vezi un urs.
Se numeşte autoconservare.
Deci mă îndoiesc că instinctul unei fiinţe umane este de a se ridica din pat (decât dacă o ia la fugă, la asta nu m-am mai gândit...sau dacă doarme pe burtă), ci de a se retrage...
Bineînţeles, este mai puţin dramatic un om care deschide repede ochii.
Cough, fuckers, cough!
Dar trecând peste acest MyNemesis, sunt multe alte mici lucruri pe care le observ şi care îmi dilată venele.

3. Într-un oarecare film, o oarecare tanti, după o oarecare criză de panică, îşi mângâie tandru creierul proaspăt descoperit având orgasm, dar în acelaşi timp scoţându-şi-l din cavitatea care îl proteja - în limita bunului simţ, până la urmă era un craniu spart.
Aceste două elemente sunt explicate de evenimente ce apar pe parcursul filmului, evident. Şi nu, nu este complet ciudat, în context, de ce are capul crăpat, nici că îşi auto..stimulează creierul.
Dar cum aş putea să nu simt măcar o picătură de insultă, atâta vreme cât creierul nu simte nimic?
Totuşi mă gândesc că este un film făcut de americani (de fapt doar sper pentu că nu m-am documentat. Deloc.), pentru americani.
În final am două variante. Într-o mână am "toată lumea ştie despre creier că este centrul de percepţie a durerii", în cealaltă am "materia nervoasă propriu-zisă nu prezintă receptori pentru durere", şi undeva sub picior am "it's a good movie if you can read subtitles"....
Aş vrea să pot spune doar atât: I rest my case ... Ar fi deplin.
Dar nu mereu mă pot stăpâni.
Astfel, această "scăpare" nu poate să nu mă enerveze, fie că a fost făcută din neştiinţă, incompetenţă şi ignoranţă, fie că s-a bazat pe aceste ingrediente magice. Şi da, mă refer la publicu larg.. care fie este complet idiot, fie este dorit aşa.

Analytics

Mărturisire

Pentru cei ce mă cunosc şi pentru ceilalţi:

Am 35 de ani, 1.93 şi 73 kg, ochii verzi - deşi par albaştrii uneori, părul şaten deschis, dar în pruncie eram blond.
Urăsc maxilarele late, bărbia cu cur şi spâncenele împreunate, şi din fericire nu am aşa ceva.

Sunt inginer-arhitect, dar marea mea pasiune a fost structuri-acoperişul. Îmi place sa urmăresc emisiuni despre operaţii estetice, clişeic, cele pentru sâni sunt preferatele mele.
Ador pielea, fie că e vorba de gât, sâni, spate, fund sau picioare.
Ador arta şi pictura, tuşul şi cerneala, grafica, desenul.
Cred în fidelitate, deşi am înşelat.
Eram cândva cel puţin cu un tovarăş într-un bar, iar el a zis să o sune pe proaspăta mea gagica Maria să vină şi ea cu noi, dar a sunat Marina.
Marina, foarte de treabă. Fată de treaba, Marina.
Cred în sex şi masturbare, dar şi în relaţii interumane.
Cred în permanenţă, perseverenţă, încredere şi schimbări.
Cred în anotimpuri şi frig, afecţiune.
Îmi place să combin.
Ador lumina.
Duc o viaţă dublă în somn, mă comport ciudat, creez şi ascult cu Dolby, fabric momente.
Am nevoie înţelegere şi spaţiu, de apropiere şi linişte.
Înţeleg mereu mai multe lucruri, atât despre mine cât şi despre alţii.

Sunt multe lucruri pe care nu le-am spus, dar timp mai este cel puţin acum.

17 - 06 - 2009 : pentru o carte - recunoaşteţi

Aci aseara cu-o fată am-nnoptat,
Dotată şi zdravănă,
numa' bună în pat.

V

Suntem cu toţii (a se citi "the best of us") în căutarea de ceva. De multe ori este vorba de unicitate.
Suntem disperaţi de/după această identitate.
Ne repetăm că privind doar biologia suntem irepetabili (având în vedere că amprentele sunt diferite chiar şi în cazul gemenilor).

Eu am căutat un semn. Un semn care să reprezinte ceva; pe mine, un moment, un gând, un fel. Şi l-am găsit.
Astfel...
Remember, remember the Fifth of November,
The Gunpowder Treason and Plot,
I know of no reason
Why Gunpowder Treason
Should ever be forgot...

Wonderfull puns...

The first pun that made me laugh blood off my nose.


Newer one.


________________________________________
Most recent, some movie. Two guys meating a woman and a third man.

Man1: Good morning, detectives. Collecting donations for the Policeman's Ball?
Man3: We don't have balls! 
(awkward silence)
Man1: I honestly have no response to that.

Nu vă sfiiţi şi semnati.. Chiar daţi mai departe.

Nu trebuie să crezi într-o anume cauză, poţi lupta pentru ea.
Poţi crede doar în luptă.
Trăim într-o lume plină de rău şi de schimbări (schimbarea sugerează binele).
Puţini luptă pentru schimbare, majoritatea se gândesc la ei, dar există şi cei puţini care trăiesc pentru esenţă.


Trăim într-o lume plină de rău şi de schimbări.
Paradoxal şi clişeic. Dar nu toţi trăiesc schimbarea, căci răul “se descurcă bine”.
Schimbările, într-o lume dominată de rău, nu pot apărea, cred, decât sub formă de revoltă, când oamenii nu mai suportă condiţia (lor) actuală, şi urmând istoria, fiind dispuşi să omoare. Este trist însă că factorul decisiv nu este “calea cea bună” – deşi “the right thing to do” ar fi cea mai sugestivă expresie.
Revenind într-o stare mai palpabilă - în “zilele noastre”, situaţiile extreme (adică partea cu “dispuşi să omoare”) sunt substanţial mai puţine, crimele acestea fiind făcute în principal pentru pace/împotriva războiului, sau în numele religiei (şi nu mă refer decât la cele mediatizate), al libertăţii (umane-sociale). Negreşit, aş putea exagerera cu termenul “crimă”, însă cu siguranţă “agresivitate” nu este de ocolit.
Pe lângă aceste teme puternice, oamenii luptă şi pentru alte lucruri care îi deranjează profund, dorindu-şi altceva, posibil opusul.
Unii luptă pentru legalizarea canabisului, alţii pentru spaţii verzi “pe cap de locuitor”, pentru role şi biciclete în parcuri, unii chiar pentru (nobila) curăţare a mediului – fie că voluntariatul înseamnă mai mult excursii, focuri de tabără, socializare, fie doar cele câteva tone de gunoi adunate, lupta pentru salvarea copiilor din Africa şi împotriva bolilor benigne de care se moare în fiecare zi din cauza lipsei de medicamente, sau - nelipsit - împotriva foametei.
Iar lista poate continua la infinit, lumea fiind departe de perfecţiune.
Cu toate aceste idei sunt de acord, deşi nu mă afectează direct (ori chiar deloc) sau nu m-am implicat până acum, din varii motive: (exemple de motive).

Într-o exprimare foarte idealistă mereu voi putea spune că la o vârstă la care majoritatea copiilor se gândesc la pubertate, eu mă gândeam la Corpul Păcii şi îmi doream să schimb ceva.
Iar acum mă gândesc că pe măsură ce trece mai mult timp, cu atât mai puţină încredere ai în lume şi societate.

Pentru veşnicie...

A tear for an old man...
2007-07-23 08:57:21 - 2007-07-25 01:37:16

  norishor: interesant personajul :)
  herrad: Placut, lasat semn!
  Anonim: o alta poza plictisitoare... cu boschetari. ca de obicei cum nu exista subiecte si idei pozam boschetari. si cand ma gandesc ca porcaria asta de poza urcase la un moment dat pe photoranger in top :))
  roaca: you don`t have to hurt my feelings, you know ;) si plus, chill..
  mihai d: Plictisitoare, dar totusi smulge reactii, naste controverse, alimenteaza polemici, rapeste timp pretios pentru comentarii "elaborate" deci... o imagine buna caci scopul oricarei imagini este in primul rand acela de a nu trece neobservata iar o imagine ce nu trece neobservata are toate sansele sa devina o imagine buna. Spor!

____________________________
Alex Buciuman în rolul lui norishor; 194;
Radu Herjeu în rolul lui herrad; 602;
Roaca în rolul lui roaca; 194;
Mihai D în rolul lui mihai d; 1,675;

What is....what?

Error:
undefined

["poveşti","poveştii","povesti","poveste","povestim","povestea"],["urmând","urmînd","urînd","uimind","urcînd","Irlanda"],["culţi","colţii","colţ","cult","culci","culmi"],["budă","nudă","udă","buba","bubă","bula"],["având","avînd","avans","avansa","avansă","avid"],["câte","coate","acte","cat","carte","către"],["Dostoeivski"],["Idiotul","Idiot","Odiosul","Idolul","Editorul","Urîtul"],["lângă","lungă","lînga","lîngă","lungea","lung"],["câte","coate","acte","cat","carte","către"],["hârtie","hîrtie","hîrtiei","harta","hartă","hărţi"],["bientôt","bîntuit","bîntuită","bîntui","bunătate","intuit"]
["Dodo","Do do","Doi","Dos","Dioda"];

What is "Perfecţiune"?

Din cauză că vreau ca totul să iasă perfect, de multe ori nu reuşesc să duc la capăt acele lucruri. De multe ori neplăcut.
Astfel, poate părea că am renunţat la poveşti.
Nu.
Poveştile sunt viaţă. Şi încă nu am renunţat, nu aşa uşor.

Deci, urmând vechea vorbă cum că unii oameni sunt mai culţi pe budă, uneori având câte un volum de Dostoeivski, Idiotul dacă se poate, pe o măsuţă: A trecut timpul.
Aşa cum trece pe lângă. Mereu, repede şi uşor.
În toată perioada aceasta am scris, câte puţin, pe hârtie, sau în memorie. O să apară acele cuvinte. Mereu, treptat şi uşor.

Á bientôt, Dodo.

1. Spiritul de crăciun

Acum ceva ani am văzut un film, complet inutil, în sensul că nu îmi amintesc nimic din el, mai puţin o secvenţă, în care toată lumea se certa, iar cineva îi întrerupe, pe motiv că nimeni nu ar trebui să se certe în ziua de Crăciun, pentru că îl supără pe Dumnezeu... Moment în care altcineva din public (din cei care se certau), cu totală sinceritate, a intervenit spunând "dar ce treabă are Dumnezeu cu Crăciunul?"
So true!

Şi totuşi Crăciunul este un eveniment important în an - în cadrul familiei, dar mai ales pentru economie.
Brazi, cadouri, excursii, so on...
Toată lumea devine prietenoasă, se iubeşte şi iartă, şi tot setul de căcat...

Ce urăsc cel mai mult la această perioadă, si nu, nu este vorba de iluminare.. este vorba de colinde.
Ce se vrea? O modă de cerşit, care ar trebui să împresioneze mai mult?
Un mod de a aduce poporul în iubire, iertare şi dărnicie?
They make me sick...