Adorat.

Am început să ador.

De fiecare dată încerc să pun fiecare personă pe care o cunosc pentru prima dată pe un piedestal.
Îmi place să mă mint că lumea este bună, fără perversiuni - din punct de vedere social, nu sexual, perfidie, minciună, ipocrizie, post-făţărnicie (adică mai mult decât făţărnicie).
Şi cu bune valori morale, educaţie - bun simţ old school, bune intenţii, sinceritate, puţin altruism, inteligenţă, cu interese pentru "marile idei" sau măcar pentru evenimente, ------------- (spaţiu unde fiecare adaugă alte ..calităţi)

Astfel, ador când îmi dau seama de sisteme de scripeţi şi pârghii.
Nu doar că este atât de frumos când mă lovesc de zidul de realitate, când realizez că lumea nu este aşa cum îmi place să mi-o imaginez ("to fantasize" este o exprimare mult mai sugestivă), ci pentru că îmi place atât de mult să fiu un element de mişcare.
Ador să văd cum mă transform într-o bucată de vată sau tifon, ori într-o roată cu şanţ, într-o roată cu zimţi, sau articulaţie, ori altă construcţie adiacentă ... Îmi place să îmi schimb formele, iar asta mă ajută.

Deşi la prima vedere pare că m-am înşelat în privinţa umanităţii, zâmbetul meu ar spune altceva.

Prietenie îmbrăcată în panglici de răutate.

De ce cu prietenii ăia cei mai buni, ăia cu care îţi împarţi mâncarea şi care vin să te ajute cu curăţenia, mutatul şi renovatul, ai cele mai ciudate momente?
... de ce tocmai cu aceeia faci cele mai urâte glume? Încerci să le găseşti mici slăbiciuni ca apoi să le i le freci puţin în faţă, să le roteşti (tot puţin) cuţitul în rană, să burezi şi sare, dar la final să fii numai miere (dar deia care nu se face zacăr)?

I know I do...
Oricare ar fi motivele, activităţile acestea sunt, cel puţin, bune exerciţii de toleranţă (etc).
Şi sunt indefinit amuzante.

(Á bientót, Dodo)

Urmează limbaj maliţios. Viewers discretion is advised.

Cum în mod normal nu adopt astfel de "cuvinte vulgare" (adică nu le folosesc în viaţa de zi cu zi), atrag atenţia, acoperiţi-vă ochii.
Sau cu alte cuvinte, pardon my french.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
O să încep uşor (şi tandru).
Eu cred că renaşterea sexul a fost în anii '60. Şi ce vremuri. Never to remember.
Lumea devenea mult mai conştientă de natura lucrurilor, femeile şi-au dorit şi au obţinut mai multă autonomie, s-a născut libertatea şi libera exprimare, flower power, so on an so foward. Frumos.

Din nefericire, în ziua de astăzi, prea mult se învârte totul în jurul sexului.
Cu toţii ştim că sexul vinde. Nu ştim de ce, dar se pare că publicul ţintă nu se satură prea lesne.

Dar poate când spun "publicul ţintă" nu se va ridica unanim vocea poporului. Sper, având în vedere că am dat cu ochii peste aşa ceva, dinspre micime (pentru verificare, dictionarul).

Eu spun, spune NU sexului.
___________________________________
Apart from that, în timp, oamenii au păstrat ideea, dar au renunţat la sex, dar nu cum spuneam eu.
Acum tot timpul te pândesc...
La magazin,la farmacie, la orice punct de vânzare sau de interacţiune socială îţi flutură produsul (seviciul, sau ce-mai-contează) puţin în faţă, îţi dă altceva sau prea mult, sau chiar şi ce nu ai cerut, oricum ar face orice să te fută în cur.
În ratb nu există spaţiu personal, oamenii nu se simt deloc nevoia să nu se urce pe tine, ca să nu mai vorbesc de păstratul aparenţelor, deşi cu siguranţă toţi ar fi complet contrariaţi dacă cineva ar fute efectiv alt călător în cur.


Iar în alt cadru, pentru oamenii care adoră "să li se amestece salata" (mot-á-mot pentru "tossing the salad") - aici.
___________________________________
Scris de FutÎnCur

Cuvinte

sunet. frig. fulgi de nea. dezordine. sex. spate.
vis. sensibilitate. liniste. frumos. emotie. verde.
sinceritate. soare. fericire. iubire. muzica. pur.
mare. nisip. fotografie. căldură. evoluţie. masaj.
creare. poveste. ceai. femeie. intrebare. rosu.
sexualitate. vin. dorinta. impuls. buze. joaca.
lumina. libertate. zbor. uitare. plutire. barbat.
liniste. frumos. amintire. fragil. suras. muzica.
simt. palma. foc. greseala. noapte. culoare. carti.
tren. simturi; pofta; a dori; miros. teatru.
gheata. aroma. bicileta. tactil. savurare. multumesc.
rodie. ploaie. timiditate. zambet. cafea. sarut.
acasa. dependenta. lumina. sex. intens. mangaieri.
imbratisare. detalii. joc. nuante. vechi.
noapte. atingere. negru. fior. ganduri. iluzie.
intuneric. ceai. singur. amintire. confuzie. lene.
dezamagire. subtil. decizie. durere. senzualitate. roua.
coapse. miros. limba. molesala. cafea. fotografie.
cort. egoism. tandrete. piele. chitara. amagire.
calatorie. tristete. atingere. uitare. libertate. pistrui
expresivitate. tactil. principiu. bunic. alint. creion.
papadie. fior. tacere. sarcasm. pipait. pasiune.
tanjesc. orgoliu. discret.

Old good times. (toni basil)

Viaţa este conceptual simplă: te naşti, creşti, evoluezi, cunoşti oameni, mai faci câte ceva şi mori - nu neapărat în această ordine.
Trecând peste aceste câteva etape, lucrurile se complică puţin.
________________________
Oamenii pe care îi cunoşti de-a lungul timpului sunt foarte variaţi, evident.
Din râurile pe care ajungi să îi cunoşti, foarte puţini vor rămâne acolo până la sfârşitul vremurilor.

Dar întotdeauna va exista acea persoană pe care nu pot rămâne supărat, oricât aş încerca.
Bineînţeles, a existat un prim moment, t0, unde totul a fost şi a pornit foarte frumos, apoi a urmat o amiciţie curată şi frumoasă, iar în final o replică stupidă sau un alt motiv pentru dispută puerilă, urmată de orgolii sculate în picioare.
Totuşi fiecare intersectare accidentală înseninează feţe şi zile.

Sleep, the new sex? - People want it, need it, can't get enough of it.

Sleep... it's the new sex
You think about it all the time.
Every seven seconds? MORE.

You talk about it, brag and make jokes. "Oh man, you won't even believe how many hours it lasted."
"you're kidding! All I got last night was a five minute quickie!"

The fact of the matter is, you NEED it.
Don't be ashamed.
It's perfectly natural!
And, like it or not, everyone does it.
Our grandparents did it... Oprah does it... In fact, your mom is probably doing it right now.
And if you don't get enough? You're not alone.
The nights are the worst.
That's when you walk down the halls knowing that EVERYONE AROUND YOU IS GETTIN' SOME.


Sleep: the sex of our generation.
Anywhere and everywhere. No place is off limits.


(thank you, Facebook. no copyright for me in this)

So funny - pcoldfolks

Din nou, pentru micime, pentru că e plăcut.

Pentru micime (din nou, dpdv pur cronologic)

LYRICZ 'N CHORDZ:

Bm, F, C, A Dm
I am you, you are me
together we make a perfect charlie
And when I'm feeling down
We know that we will always be around

F, C, B
Our relationship is complicated
Sometimes it's hard to remember
That you're even there
But when I feel I'm being hated
Feeling lonely in December
Facing hardships that we can't bear
You'll help me come through the other side
You build up my confidence, and raise my pride
Together there's nothing that we can't face
Just as long as we embrace ourselves
It's just a shame that I hate you

F, C, B, C
You're insufferable, your acne's terrible
your sunny dispossession is completely unbearable
and worst of all, you've got no friends
they're just on the internet
you're a waste of space, you've got no life
got a mole on your face, you should take a knife
to your head, and do it before I do it instead

you're that perfect either, mate
in fact you're way too easy to hate
what 19 year old can't get a date
I guess it's fate, that you'll never find a soul mate
you're going to die alone, on your own
making crappy YouTube videos

Bm, F, C, A Dm
I am you, you are me
together we make an
spotty, unfit, neurotic, unfunny, forgetful, weedy Charlie
And when I'm feeling down
We know that we, will only ever have each other around

F, C, B
Our relationship is complicated
Sometimes it's hard to remember
That you're even there
But when I feel I'm being hated
Feeling lonely in December
Facing hardships that we can't bear
You'll help me come through the other side
You build up my confidence, and raise my pride
Together there's nothing that we can't face
Just as long as we embrace ourselves
You know that I really love you
I really love you too
Yes, even though it's vain, I feel the same
You need to be able to love yourself
but not in that way, what way?

Atenţie, 6-6..

După lungi observaţii, am ajuns la o concluzie: ratb-ul îşi selectează atent şoferii. Sau cel puţin îi grupează atent.
O clasificare sfioasă ar fi:

• începătorii îi pun pe rute mai uşoare (unde traficul nu devine criminal)
• cei care conduc agitat, pe express (unde pasagerii se simt mai rău decât sacii de cartofi)
• femeile, sensibile de fel, pe tramvai sau troleibuz cu rută uşoară
• cei liniştiţi pe autobuz
• cei nenorociti şi cei mai nenorociţi pe troleibuz (sau cel puţin cei cu mult potenţial).
  

Cei mai nenorociţi sunt puşi pe 66. Din pur amuzament personal. Al lor, evident, al angajatorilor.
De ce 66?
Pentru că este sugestiv. Mai mult decât 69, în orice caz, care este prea out-spoken (iar acum se ridică uşor, dar ferm întrebarea: cum anume sunt selectaţi soferii de pe 69? însă aceasta este o altă poveste).
Alegerea numărului poate fi văzut ca parte a expresiei "6-6. atenţie". Atenţie sau păzea.
Sau preferinţă personala: ,(66) sau 666. Pentru că da, oamenii aceeia nu lucrează pentru ratb, ci pentru diavol.
În zilele cu trafic lejer, văd mereu 66 gonind turbat, iar în oricare altă zi, strecurându-se printre maşini, cu agilitate felină şi dacă nu ar fi fost legaţi la cabluri sus, cu siguranţă ar fi intrat şi pe sens invers, fără nici un fel de jenă.
Şi nu ştiu dacă aţi observat, în 66 nu scrie "în timpul mersului vă rugăm să vă ţineţi de bare", ci "în timpul mersului vă rugăm să vă ţineţi puternic de bare".

PS. Observaţiile sunt pur personale.

Întrebări.

M-am obisnuit să nu am încredere în oameni. Deşi aparent nu aş spune nici eu asta.
Dacă eşti genul de om care îşi pune întrebări, chiar dacă nu caută răspuns, sigur o ştii pe asta: ce este încrederea?
___________
THE WISE GUY says: A pune temei pe cinstea, pe sinceritatea cuiva; a se bizui, a conta pe cineva sau pe ceva; Sentiment de convingere; lipsă de îndoială; încrederea este o atitudine atât raţională, cât şi emoţională, încrederea se bazeaz pe analiza unor acţiuni, activităti, însuşiri...
___________
Deşi îmi impun automatic, categoric şi subconştient să nu am încredere în nimeni, bineînţeles că există acei, peştii mici care au scăpat prin plasă. Puţini, cum era de aşteptat. Iar între aceştia singular îmi captează încrederea necondiţionat.
Şi chiar pentru acele persoane îmi ridic sprâncene, chiar dacă nu am mereu motive.

Am auzit mai demult un "citat stalinist", deci voi spune şi eu altul: nu am încredere în nimeni, nici măcar în mine însumi.
Deşi îmi place teribil cum gândeşte, eu nu pot merge atât de departe, probabil în egocentrismul şi aroganţa mea îmi place să cred că am încredere în mine.

Cea mai dificilă sarcină este să găsesc persoane în care să am încredere - nu că aş căuta problema cu lumânarea, dar oameni noi întâlnim în fiecare zi.
În strânsă legătură cu această sarcină (şi automat cu încrederea în sine) vine draga mea vorbă - low expectations, low disappointments - nu am încredere, pentru că ştiu că o să mă dezamăgească, este doar vorba de timp, iar dacă mă înşel şi nu apare dezamăgirea, este doar o surpriză plăcută.
Doar că nu prea cred în surprize plăcute: it was fun while it lasted.

Prietenii prietenilor.

Sunt una din persoanele acelea care îşi verifică căsuţa poştală zilnic. Pentru că primeşte de obicei multe mailuri; uneori chiar multe - multe.

Dar mai există şi zilele când am un singur mail. De la Facebook. Trimis de cineva pe care nu îl cunosc aşa bine (fie el un fost coleg de la vechea şcoală, pe unde am trecut, fie oricine altcineva), dar care mă roagă:

Take a look at my photos on Facebook.

Dar observ că FaceBook este destul de impersonal. Mi-e dor de mailurile de la oameni care vor sa fim prieteni, sau de la bunii mei prieteni care vor să ne conectăm, sau ....
Şi pentru că ador micimea (din punct de vedere pur cronologic) mi-am amintit "de aici".

Ei, prietenii mei.

Am avut un moment de amintire. Literalmente.
La un moment dat, ei, prietenii mei foloseau intensiv un grup de litere, anume "ciu", ca sufix ori ca prefix, alăturat oricărui cuvânt. Viezureciu, streptococciu, casăciu, statuieciu, mărciu, luciferciu.
A fost amuzantă revelaţia, vorbind despre oamenii ciufuţi.
Atât.

Ador..

Mi-am amintit motivul preferintelor sexuale. Şi totuşi, este atât de ciudat pentru mine...
Pentru că este mai uşor, am făcut un mic colaj "online-posting" + surse.
(edit înainte de final: "sursă", pentru o singură poză. 1. Cealaltă nu prea contează, este oricum un citat, nu ştiu de unde).
____
Colaj:

Poza1: (care este Părerea unei femei despre femei)

"Cred ca sunt misogina. Si cand spun asta nu se subintelege ipocritul cliseu "adica detest restul femeilor, care sunt asa si pe dincolo, spre deosebire de mine care sunt ca o floare". Nu, ma includ si eu in categorie, doar n-oi fi vreo extraterestra.
Femeile sunt rele. In general. Mult mai rele decat barbatii. Poarta ranchiuna ani de-a randul. Actioneaza inteligent, subtil si perfid. Barbatii, zgandariti de testosteron, tind sa rezolve conflictele prin discutii aprinse sau daca sunt inca la varsta acneei, printr-un pumn in nas. Eu in schimb, la varsta acneei, impreuna cu alte vreo cateva de teapam ea, am hotarat sa o punem la punct pe veci pe o colega de-a noastra mai nesuferita imprastiind in liceu zvonul ca are gonoree. Pumnul trece, gonoreea ramane. Aia n-a mai scos capul in lume vreo juma de an. Ca sa nu mai vorbim de diferenta dintre a-i pune cuiva pasta de dinti pe nas si de a-i pune un tub intreg de super-glue in cap.
Daca e, in schimb, sa faca cariera in vreun sport de genul full-contact, accidentarile sunt mult mai dure, statistic vorbind. Nu pentru ca n-ar sti sa se apere, ci pentru ca nu au pic de spirit de fair play nativ; sunt mult mai agresive.
Femeile NU pot sa lucreze in echipa. Mereu cauta aliati, inamici, aliante, grupulete, fomreaza bisericute, cercuri de simpatii. Se barfesc, se musca de cur in permanenta, baga strambe, intrigi, sugestii.
Femeile NU sunt prieteni buni. Confidenti, cu atat mai putin.
Femeile sef tind sa devina tiranice.
Femeile subaltern te sapa constiincios.
Femeile sunt vesnic victime. Oricat le oferi, oricat le menajezi, protejezi, vor fi mereu martire, neintelese, nenorocite, oropsite, oprimate, marginalizate. Am reusit sa ridicam vaicareala la rang de arta. Ba nu arta; arma.
Femeile detesta principiul reciprocitatii, mai ales cand vine vorba de obligatii. NOI tre sa fim ajutate, NOUA ni se fac cadouri, NOUA ni se platesc facturile, NOI avem voie sa intarziem. Daca o femeie e intarziata,impiedicata, zapacita, cocheta, hrapareata, lacoma de bani, intriganta etc....e feminina si atat.
Femeile mint din reflex. Altfel nu-mi explic de ce chiar daca ar veni Bunul Dumnezeu acum la mine, m-ar ridica din fata tastaturii si m-ar intreba "ce vrei tu de la viata, copila, zi, ca-ti dau pe loc" as raspunde fix inversul a ce-mi doresc.
Femeile schimba. Orice. Oricum. Daca s-ar referi doar la schimbat chestii prin casa sau la inovatii stralucitoare in cariera, ar fi super bine.

Poza2: “Femeile si pisicile fac intotdeauna doar ce le place. Barbatii si cainii ar trebui sa accepte acest lucru si sa-si vada de treaba lor!”
_________________________
Hai să zicem că m-am plictisit şi pentru Poza3:.
....şi atât de amuzant.

Hedonism.

Cândva, am fost la şcoală.
Atunci am avut o profesoară, ca toate cele, dar din care am vrut să îmi amintesc decât părţile bune. Poveştile.
Una din acele poveşti era despre plăcere, şi despre cum unii oameni destul de deştepţi (mai greci la faţă) credeau că, la sfârşit de linie, scopul vieții este plăcerea, deci astfel, întreaga trăire este un cult al plăcerii.
Idee care mi-a aprins câteva raze de zâmbet, mi-a răspuns la unele întrebări şi mi-a formulat altele.
_______________________

Şi cum obiceiurile rele nu pier uşor, şi acum sunt la şcoală. Foarte personal.
Poveşti uneori aud mai mult decât aş vrea să ascult. Nu vreau poveştile banale, de ce le-aş vrea?
Poveşti din tinereţe, de vitejie, poveşti de noapte neinspirate; pentru cine?

Totuşi, hedonismul mă urmăreşte uşor. Uneori îl urmăresc la rându-mi, dar asta este mai puţin important.
Dar mereu o să accept un răspuns, oricât de stupid ar părea: "Din plăcere" (pentru "De ce faci asta?") .. pentru că este adevărat.

Call me...

Poate sunt doar eu, dar, sincer, prefer ca atunci când trimit un mesaj, să mi se răspundă într-un cât mai scurt timp.
Şi nu pentru că nu îmi place să aştept, cum ar fi fost de aşteptat. Ci pentru că, dacă acest lucru nu se întâmplă, mesajul din mesajul este complet şters din memoria mea.

Şi de prea multe multe ori mi s-a întâmplat asta:
"- Hei, bună.. Am citit acum mesajul de aseară.. " (sau chiar mai RĂU: "mesajele alea").

...Moment în care mă apucă un atac anime.


Prea des, pe lângă faptul că uit ce anume am scris în el, uit chiar şi că am trimis un mesaj.
Deci, automat îmi apar în minte foarte multe gânduri negre (unul dintre ele este, most of the times, "oare l-am trimis în somn?" ..pentru că este o opţiune valabilă).


Foarte neplăcut şi, în acelaşi timp, favorabil lucru să trebuiască să dau un răspuns la o replică în totală necunoştiinţă de cauză fără să las această impresie...

Un lucru bun să şteargă 10 rele...

Aproape că uitasem povestea. A fost odată un taximetrist. Era bătran, conducea un taxi, şi da, probabil era trist.
Însă, el, în ciuda steagului galben pe care îl poartă - în trup şi suflet, a făcut ceva complet uimitor. A aşteptat în dreptul trecerii, deşi culoarea semaforului era verde, pentru a nu bloca intersecţia.

Poate nu pare mare lucru, dar pentru mie este ca mersul în mâini. Pe lună.
Absolut uimitor.
Astfel, o să iert zece taximetrişti care erau să mă calce pe zebră (sau trotuar), care au blocat intersecţia, parcând aiurea (intersecţia, dar şi spaţiul pietonal), care nu respectă în general regulile rutiere uzuale (în legatură cu schimbatul benzilor de exemplu), care te fură la rest, că e normal să le laşi şi lor ceva.
E un început.

(în ciuda discretuluişi firavului sarcasm)

Timpul.

Întotdeauna, când am tot timpul ocupat, îmi vin foarte multe idei "pe lângă subiect", şi aş vrea să fac (şi) multe, multe, multe alte lucruri. Dar, evident, nu am cum.
Şi de cele mai multe ori, aş scrie.
Îmi vin toate muzele şi îmi dansează în poală, aleargă în jurul meu şi cântă.

Parfumuri ancestrale..

Urăsc o invenţie străveche care pare-mi-se că a luat amploare de ceva vreme. Şi anume Parfumurile. Pentru cameră.
De prea multe ori am avut conflicte neanimate cu diverse dispozitive care scot miresme variate, care ar trebui să te aducă pe culmi orgasmice, cumva. They don't.
Un alt lucru pe care nu îl înţeleg, hârtie igienică multicolorată şi cu parfum de lămâiţă sau piersici.
De ce? De ce m-aş simţi mai bine ştiind că părţi ale corpului, şi anume curul, îmi miros brusc astfel?
De ce?
Şi dacă tot am intrat aici (în baie), cu siguranţă parfumul de după ...excreţie (deşi da, natural s-ar zice "de după căcare") este un fenomen destul de uzual în viaţa românului cu apă curentă (sau măcar TV).
Legat de acest alt fenomen, în ciuda faptului că mă scârbesc şi enervează mirosurile acestea, copilul din mine nu se poate abţine (NICIODATĂ) să nu apese pe buton. Mereu mă simt când ies din baie că ochii din jur văd la mine intestine (subţiri, groase) scurtate mult... (mult căcat, mult... că eu mă spăl mult pe mâini)

Ca să nu mai mă gândesc la (şi documentez despre) efectele negative ale acestor "luxuri" suburbiale, care au fost observate de Specialişti.
_____________________________________
THEY SMELL BAD!

Bula de iubire...

Nu ştiu din care motive, din când în când (adică rar, foarte rar) întâlnesc câte o persoană care îmi câştigă complet încrederea. Aproape nejustificat.
În sensul că ajung să îi spun diverse lucruri în prima săptămână, lucruri pe care în mod normal nu le spun nici după câţiva ani de "convieţuire".
Eu vizualizez acest eveniment astfel: toată neîncrederea, foarte impersonală de altfel, pe care o împart şi distribui uniform tuturor se strânge într-o bubă, care creşte şi creşte... şi tot, şi tot... Urmând momentul cel mai interesant, când buba se sparge, într-o imagine foarte plastică, şi de acolo iese tot, oricât de personal, oricât de imperfect (a se citi stupid)... oricât de.

Urăsc să mă simt astfel.
Expus, vulnerabil, nesigur. Şi totuşi nu mă pot abţine.

God damn...

Urăsc beţivii... sincer... pur... puternic...
Şi nu mă caracterizează ipocrizia. Măcar nu acum.
Îi urăsc din simplul motiv că cei ce pot fi numiţi cu adevărat beţivi niciodată nu se păstrează pentru ei. Sunt foarte altruişti, şi mereu simt nevoia să se exteriorizeze.

În mod normal, Georgel şi Georgeta, când merg undeva - împreună sau în grupuri, atunci când dau de alcool şi au contact direct cu el, ajung la diverse cote de beţie, în funcţie de preferinţe.
În schimb beţivii sunt o specie complet diferită. Au mereu aceleaşi cote.

Astă zi a trebuit să asist la un îngrozitor spectacol - nici măcar grotesc.
În zona unde a avut loc acest spectacol sublim locuieşte un cuplu. Literalmente "în zonă", pentru că nu au casa lor.
Şi în inocenţa mea, aş vrea să ghicesc că acest lucru a pornit de la o poveste cu băutură.
Timp de cel puţin jumătate de oră, stimabila doamnă Curva a urlat la nişte muncitori de la Drumuri şi poduri - motivul nu îl cunosc, dar sincer, mă îndoiesc că m-ar mişcă în vreun fel.
Diversele înjurături erau evident pe teme sexuale.
În mod normal mă caracterizează pacifismul, dar m-am vizualizat (intens) ca lunetist.
A fost aievea.

____________________________________________
Urăsc că poliţia ştie că nu prea are ce să le facă, mai mult decât să îi plimbe practic cu maşina. Şi preferă să nu.