Monday, June 29, 2009

Romania zilelor noastre..

Am primit intr-o zi un link de la un prieten.
Spunea asa, ca aici:

Astazi am traversat Bucurestiul in toate directiile. Cateva crampeie de ganduri…

- Traficul la ora 9:30 spre Baneasa e chiar suportabil. Oamenii sunt mai civilizati decat acum un an. Poate si pentru ca greutatile anilor de santier in carosabil i-au facut mai rabdatori

- Parcul Titan arata superb vazut de sus, cu noua fantana arteziana inalta de vreo 20 de metri

- Bucurestenii din metrou s-au civilizat fantastic de rapid, deja majoritatea stau pe partea dreapta a scarilor rulante, lasand loc pe stanga pentru a urca cei grabiti. Cei care inca nu stiu se educa treptat, de catre cei care urca si care deja le cer sa se dea la o parte

- Centrul vechi s-a umplut de cafenele, restaurante si bistrouri. Poate ca inca 2 ani si va fi la fel de frumos ca in Brasov… cine stie?

- Drumul Taberei are fantani arteziene acolo unde erau odinioara buticuri

- Apar primele blocuri de locuinte comuniste renovate complet (fatada, termopane), in culori vesele. Arata ca noi.

- Titan este deja 95% finalizat, cu locuri de parcare, spatii verzi intretinute, locuri de joaca pentru copii, piete civilizate. Oamenii inca strica ce se face, dar e de ajuns sa trec pe langa piata Ramnicul Sarat si sa vad pensionarii stand pe bancute intr-un parculet superb pe coltul intersectiei, care era inainte un maidan mizerabil, ca sa imi dau seama ce mult s-au schimbat lucrurile

- Cu transportul in comun ajungi aproape la fel de repede ca si cu masina mica, in afara orelor de varf. 102 are autobuze noi, asta da soc pentru mine!! (n-am mai folosit autobuzul de ani de zile)

- Mii de oameni au facut noapte alba pentru muzee

- Ca sa prinzi un loc la teatru trebuie sa ai pile, cunostinte sau nervi de otel

- Magazinele din malluri sunt pustii, parca si puzderia de cumparatori din hypermarketuri s-a mai linistit

- Pe trotuare se curata cu aspiratoare autoportante, se spala regulat asfaltul (desi eu as prefera ca mazga aia sa fie mai bine lipsa), spatiile verzi din sectorul 3, 4 si 6 sunt intretinute bine deja

- Apar lucrari de arta neconventionala chiar in centru (vezi cele referitoare la poluare).

- Toate parcurile mari din Bucuresti sunt renovate si sunt sigure chiar si la ora 22.

- Centura Bucurestiului se dubleaza intre Nord si Est. Da, ar fi trebuit sa faca pasajele mai intai, dar macar s-a turnat asfalt.

As mai adauga, dar mi-e ca se termina lista prea repede… :)

Cand imi vine sa-mi iau campii, incerc sa-mi reamintesc de unde am plecat in urma cu 9 ani (nu mai numar din ‘89 incoace, ca e prea mult), si unde am ajuns. As vrea sa cred ca saltul pe care-l va face Romania pana in 2019 va fi cel putin la fel de mare ca acela facut intre 2000 si 2009.

Voi ce lucruri frumoase ati vazut in ultimul timp in Romania?


Numai de bine, zice el.
Insa eu nu stiu ce sa cred. Exista nesfarsitele conversatii despre cat si cum si unde a evoluat Romania, si nu neg, e aproape imposbil sa nu existe o evolutie cat de mica.
Totusi, eu nu cred ca e numai de bine; e numai de bine atunci cand asta iti doresti cu adevarat, cand inmagazinezi decat evolutia, nu si regresul sau stagnarea, care uneori e chiar mai dureroasa.

Problema care m-a determinat sa scriu este vesnicul dosar "cainele comunitar".

In zona unde locuiesc acum exista o mega haita de caini. Care deja au depasit stadiul de caine domesticit, si ataca frecvent oameni, iar daca esti si atasat de un alt caine - proprietate privata, poti sa mori cu ei in brate, sau bineinteles, de gat.
Chiar recent am asistat la o secventa neplacuta: o tanara doamna aproape muscata de picior. Din fericire pentru ea a fost aparata de fiul ei, si a ramas decat cu fusta atinsa de caine si cu inima in gat.

Problema sa zicem ca nu este numarul mare de oameni muscati de cainii fara stapan in fiecare zi.
Problema este ca nu prea ai ce sa faci.
Daca vrei sa incerci, ai sa zicem variante. Fie incerci sa omori cainele prin metode violente sau mai putin violente - in bataie, cu masina sau cu otrava, ca idei. Personal nu sunt de acord cu asta, chiar daca aceste animale sunt salbatice, traiesc in haita si vaneaza, ataca, si spre deosebire de lupi, traiesc in "sanul umanitatii". O alta varianta este sa suni la ecarisaj. Formezi, sa zicem, 021.345.27.40, spui ca vrei ca un echipaj sa vina sa "culeaga" niste caini care fac probleme, ataca oameni, etc, iar la capatul firului o voce iti spune sa suni la politia comunitara, ca ei nu pot sa faca nimic, caci daca acei caini au etichete pe ureche, au fost deja ridicati o data, iar apoi au fost adoptati.
Inchizi, formezi la un numar pe care il gasesti tu, pentru ca ei nu te ajuta nici cu atat, sa zicem 021.340.07.51, de unde esti trimis evident de unde ai plecat, doar ca ai acum un bagaj de informatie putin mai mare. Acum esti informat - sau asigurat, in caz ca nu esti sigur, ca politia comunitara nu e politia animalelor (aceasta fiind inca un proiect), si nu au cum sa se ocupe de prinderea cainilor, pragmatic din cauza lipsei de echipament, iar legal, ei nu se ocupa de caini, ci de hingheri, de protectia loc, caci unii oameni sunt nebuni.
Mai departe exista doua variante. Prima, depui o plangere la politia comunitara, cu adresa la echipajul de ecarisaj, care sunt astfel obligati sa vorbeasca cu adoptatorii si sa le zica la sa aiba grija de caini. Asta e tot ce pot face.
Iar cealalta rezolvare este in instanţă judecătorească, doar daca esti muscat de acei caini.

In concluzie: fie te bati cu cainii, fie le spui oamenilor SENILI care i-au adoptat ca sa le dea drumul pe strada, nu ca sa ii primeasca in casa lor, le dau mancare, si mai si sar la tine in caz ca vrei sa lovesti cainele care are toate intentiile sa te muste (mi s-a intamplat, nu inventez), ori ii dai in judecata, daca te musca un caine adoptat si lasat liber.
Cu alte cuvinte, nu ai ce sa faci. Cel putin legal.

Mai trist este ca de pe vremea comunismului nu s-a schimbat nimic, legile fiind aceelasi. S-a schimbat probabil decat numarul de caini comunitari.
Incredibila evolutie a tarii, as putea spune. Sublima populatie.

Saturday, June 20, 2009

Viata poate fi frumoasa.

We've been waiting all our lives for things we've always had, but have no eyes to see. Something new is going to happen, the most natural thing, but nothing we'd expect.
We take the good and bad and make the best of it.

Have you watched the cities move? Does nature fall before this age of industry?


You've been good to me, have I been good to you?

Zile ciudate....


12345678
abcdefgh

Sunt zile pe care le crezi complet si ireversibil ghinioniste. Sa zicem ca am un prieten care trebuia sa ajunga cu un alt prieten din punctul A in punctul G, apoi in punctul H.
Bineinteles, este totul ipotetic.

Evident, ca problema sa aiba sens, au plecat intr-o zi care parea o zi plina de ghinion.
Deplasarea se va face cu Regia Autonomă de Transport.

Primul transport in comun era nume-de-cod "11", pe care nu l-au asteptat chiar foarte mult. Insa au ajuns in punctul B, unde au pierdut transport in comun cu nume-de-cod "222". Au inlocuit cu nume-de-cod "222 - b", apoi cu nume-de-cod "222 - c", apoi au mers putin pe jos, pana la nume-de-cod "44". In cele din urma au ajuns la ce-a de-a doua intersectare cu "222", care era transportul cu care ajungeau cel mai bine la destinatie. Insa, pentru a doua oara, acesta a trecut pe langa ei.
Pentru unul din prietenii mei trebuia sa ajunga rapid in punctul H, a preferat ca in punctul F sa se desparta de celalalt prieten (trecand si prin punctul E), ca apoi sa se reintalneasca in H.
Mijlocul de transport in comun nume-de-cod "666 - a" nu s-a lasat asteptat, fiind luat de prietenul care a scurtat drumul, spre deosebire de nume-de-cod "666 - b".
Ajuns in punctul G, prietenul nr. 1, a descoperit ca a prelungit drumul degeaba, deoarece obiectul pe care il cauta nu fusese livrat pentru el.


Concluzia problemei este inca nerezolvata.
Cineva a spus ca orice nu iti poti explica este o minune. Doar ca el nu era cea mai inteligenta persoana (dar avea suflet mare).

Pe scurt, cele 2 persoane trebuiau sa ajunga intr-ul loc, pe care l-am numit G, apoi in cel mai scurt timp in alt loc, H. Doar ca au facut un ocol, din cauza RAT-ului.
Eu nu imi explic de ce pentru drumul care ducea spre pachetul inexistent totul punea bete in roate, fapt care sa se opreasca brusc.


Pentru rezolvarea problemei se da nota 10.

Monday, June 8, 2009

Viata de zi cu zi..

De multa vreme am trecut peste perioada de ura puternica.
Insa uneori mi se intampla diverse lucruri care reinvie sentimentul. Niciodata nu m-am bucurat de raul altuia. Uneori poate m-am simtit vinovat pentru gandurile rele spuse mai mult in gluma.

Niciodata nu este un moment bun sa intri intr-o familie noua. A mea, noua mea - cel putin, este probabil ultima pe care ti-o doresti.
Tata, cea mai zambitoare parte a familiei, stie foarte multe lucruri, dar in cantitati foarte mici, este cel care incearca intotdeauna sa multumeasca pe toata lumea, chiar daca uneori - de necaz probabil, sau ca sa uite totul - bea cam mult vin si fumeaza cam mult. Uneori, tot incercand sa multumeasca - desi nu se stie pe cine - aduce acasa tot felul de animale pe moarte, batrane sau ranite, care in cele din urma sunt ingropate in curte, intr-un loc aparte, un fel de cimitir. Motivele sunt doua, fie ranile erau prea grave, batranetea prea pronuntata, fie el nu stie sa se descurce, nefiind veterinar.
Mama 1, nu suporta animalele, de aceea, tata are sotia 1 si sotia2.
Ea, mama 1, are de asemeni tendinte de "uitare de sine" - doar ca masive, avand chiar
burta-de-bere&altele. Nu este niciodata aranjata, arata absolut ingrozitor, mai mult ca o drogata decat alcoolica, dar era foarte frumoasa cand era tanara, de aia tata s-a casatorit cu ea, era un trofeu. Binenteles, nimeni nu i-a spus, si singura nu si-a dat seama nici pana in ziua de azi. O alta caracteristica nefericita este viata plina de fantezie. Desi suna frumos, nu e. Ea nu crede niciodata ce ii spui, oricat de argumentat sau detaliat ar fi; poti avea si acte, pentru ea nu inseamna nimic. Poate este de la alcool, poate de la trecut trait in minciuna. Trecut care ajunge si in prezent, chiar si acum minte cu siguranta, inghetand apele.
Mama 2, ii place sa chinuie animalele, sau cel putin sa vada nefericire pe chipuri angelice sau aproape umane. Probabil de aceea s-a cuplat cu tata, uneori contrastele se atrag. S-au cunoscut cand mama 2 a lovit aproape letal un caine. Ea, spre deosebire de mama 1, din fericire, nu are o problema cu bautura, insa adora sa manance, iar de cand s-a casatorit, s-a ingrasat ca o vitica.
Si pentru ca tata fusese deja casatorit cu o frumusete, ea este incredibil de
nu-cea-mai-inteligenta. Totusi incearca sa afle diverse informatii, totusi nu reuseste sa inglobeze tot adevarul din ele, si rezultatul este o informatie complet eronata, 89% din dati.
Fiul 1, este un exemplu elocvent al proverbului "aschia nu sare departe de trunchi". Are prostul obicei sa minta puternic, sa nege orice acuzatii, chiar prinse pe camera, si chiar sa arunce acuzatii false in stanga si dreapta (uneori initial aduse lui). Este foarte preocupat de aspectul sau, probabil pentru ca atat are, semanand aici mai mult cu mama 2, chiar daca aceasta nu este sursa. Foloseste forme gresite ale cuvintelor, fiind foarte iritant, iar rasul este complet debusolant.
Fiica 1, probabil cea mai social-prospera din familie, o copie a mamei in tinerete, dar doar ca aspect. Este intotdeauna curtata, primeste multe cadouri, toata lumea o caracterizeaza ca fiind curva, totusi nimeni nu stie sa arate cu degetul catre cineva. Eu stiu doar ca este incredibil de subtila si discreta.
Fiul 2, poate ultima speranta a familiei, a dobandit probabil inteligenta strabunicilor, si incearca sa scape cumva de gaura neagra. Desi seama cu parintii si fratii sai, nu se incadreaza deloc in sanul familiei, daca doar ai asculta, ai fi sigur ca este adoptat.
Fiul 1 si 2, si fiica 1 sunt rodul iubirii tatalui meu cu mama 1.
Fiica 2 este pe drum.
Bunica 2, mama mamei 2, este o batranica atipica. Are cateva tatuaje superbe, as putea spune, pe care si le-a facut acum cativa ani, arata destul de bine, in tinerete a facut sport sau ceva asemanator. Ea nu bea si nici nu mananca excesiv, dar fumeaza foarte mult si este foarte vesela intotdeauna.

Poate ca am prezentat o familie oarecare, ceea ce mi se pare special la familia mea de acum este ca ei.. adica noi locuim toti impreuna.
Dificil, nu?

Thursday, June 4, 2009

Don't walk on stoves


Poate că principiile chiar sunt prejudecăţi dichisite. La fel şi bunul simţ.
Dar la fel de posibil este şi ca oamenii să fie toţi răi şi să trebuiască să te fereşti de ei. Sau oricare alt principiu uman.



Mi se pare normal sa poti sa traiesti intr-o societate si sa te simti sigur.
Urasc casele bantuite. In ultimul an m-am tot mutat, din diferite motive, iar ultima pe care o numesc casa este una din cele bantuite.... e ca un hotel, se intampla ceva atunci cand se construieste autostrada.

S-au intamplat chestii ciudate care nu isi gasesc explicatii; de aceea urasc fantomele, nu poti sa dai vina pe ele...
Urasc sa stau intr-o casa goala, o sa ma mut intr-o cabana la munte cu multi, multi oameni. Asa nu va trebui sa incui usa niciodata.