My angel [ lamb ]

I can fly
But I want his wings
I can shine even in the darkness
But I crave the light that he brings
Revel in the songs that he sings
I can love
But I need his heart
I am strong even on my own
But from him I never want to part
Hes been there since the very start
Bless the day he came to be
Angels wings carried him to me
Heavenly
My angel gabriel

Definitii

atunci cand esti singur, cauti pe cineva sa fie langa tine.. dar cand nu esti singur incerci sa il indepartezi? sau poate uiti ca esti doar o jumatate de existenta.. sau poate vrei sa fii jumatatea ta..

oamenii dintotdeauna au spus povesti.. poate ca oamenii sunt povesti.. deci lumea e un volum ..
dar basmele sunt altfel decat le auzeai

niciodata sa nu uiti ce esti si de ce.

Noi

urasc firea umana, urasc oamenii, ii urasc pentru ca tot ce fac e sa te dezamageasca.. si pe mine ma urasc, ca nu sunt decat demigod..
de ce trebuie sa fie asa? dezamăgeşti, eşti dezamăgit şi pe la final ramai cu zero.
poate doar devii frustrat si in continuu neincrezator..
si ce faci? Astepti ca cineva sa iti castige increderea?
o data ce cineva iti inseala increderea pierzi totul.. incredea apoi e relativa.. cu cat treci prin mai multe situatii, cu atat increderea devine aproape nula. Iar acea persoana pe care o astepti atat de mult e ca si tine, o fiinta sceptica si cu un handicap de incredere
intreaga viata in societate este un esec din start, fiind compusa din oameni
societatea înseamnă oameni
si societate inseamna esec
deci omul este un esec prin existenta

Declaratie

te stiu, dar vreau mai mult; te simt, ador, mi-e dor; degete fine; mi-e dor de parul tau, lung si matasos, de lacrimi, de tot. ce esti, ce sunt.
de glasul tau. de dor de tot ce am uitat.
as vrea sa ma trezesc si sa te am in brate, plapanda, sa te strang.
a mea nemarginire, esti tot ce simt.
cu fiecare sarutare.
eu te iubesc, si stii, dar esti departe, nu te stiu, nu vad, sa spun. dar vino mai aproape.

nu stiu.

Luceafar scump al nimanui

Doar catalini si cataline ne inconjoara peste tot.
esti zeu, ai tot, nimic nu iti lipseste.. doar.. catalini si cataline se plimba. aici, in fata ta. nicicand nu ai putea ca dansii evada, in lumea asta.
aici nu e de tine, esti singur intre ei. oricat de mare ti-e puterea, aici mereu nu reusesti.
ai vrea sa sti ca e mai mult decat iubire, dar nicaieri nu vezi doar ne-numarate trupuri goale acoperite de amor.

Ps. esti mort

mereu esti mare, vrei totul mereu.
cauti oriunde mai mult.. tot mai mult. caci nu exista absolutul.
cand ai gasit ceva, crezi ca totul s-a sfarsit, dar fericirea ce este? fiecare crede ce vrea. naivi, nu stii ca nu exista. stii asta, dar apoi nimic.

[nimic]

ai vrea sa fii ca zeul lor, sa faci ce vrei, ce spui, sa te imparti cu totul vrei si sa iubesti cum spune El [zeul ala], sa simti, sa spui, sa vrei.
sa pleci, sa scapi, sa stii.
nu vrei sa lasi un gol; sa fugi aproape poti; tu stii aproape tot.
si golul te omoara; si mori incet.

iubeste, simte, fa ce vrei, ai grija.
asculta-ma. fa ce-ti zic, eu traiesc in trupul tau de cand ai murit.

Trupuri

am doua trupuri. ciudat as fi spus mai demult. si spuneam.
dar acum totul e rutina.
desi fiecare zi e altfel, totul se schimba. si multa vreme mi-a fost greu sa parasesc mereu un trup pentru celalalt. si totusi incercam lucruri marete de fiecare data. ceva. orice.
dar de fiecare data sunt nevoie sa reiau totul. cel mai greu e ca niciodata nu stiu cand voi pleca. la inceput asteptam acel moment.
apoi am incercat sa imi dau seamca ca merita sa traiesti. ca sa poti muri.
am incercat diverse, succesul.
dar mereu, trecand in Celalat trup pierdeam ceva, ceva lipsea. mereu.
imi trebuie un alt suflet. pentru celalalt trup.
al meu doare. dispare.

Pots and pans

am fost doar una din acele persone care intra in magazinul acela micut din coltul strazii.. de obicei treci fara sa il observi.. pare un magazin parasit si intunecos.. dar acesta este doar o masca.. nu stii de ce, dar te simti manat de o forta..atras ca de o vraja… o data ce ai intrat nu vrei sa mai iesi .. nici nu stii unde ai ajuns, pare un loc decupat din carti cu povesti.. un loc plin de viata care te face sa simti sangele curgandu-ti prin vene.. totul este vopsit in culori vii: peretii in verde aprins, atat de vesel si antrenant, usa vopsita in maro – te face sa te simti ca un spiridus cautand noi odai intr-un castel vechi.. iar rafturile, de toate formele, foarte inalte si asezate cu atentie peste tot intr-o ordine uimitoare sunt pline cu jucarii ciudate de toate formele si din materiale neobisnuite, oale si craticioare din lut, tot felul de lucrusoare si grozavenii care mai de care mai impresionante care tanjesc dupa atentia ta.. esti un chip fericit in casa unei vrajitoare vesele.. eram atat de emotionat ca un copil in fata bradului in dimineata de craciun.. iar in coltul de sus al rafturilor am gasit cadoul pe care mi-l doream atat de mult.. pusculite in forma de porcusori .. atat de multe si de toate marimile.. m-am intins sa aleg unul si am atins altul din multele ingramadite .. iar cioburile imprastiate pe jos au imprastiam magia si totul a disparut ca un vis. m-am trezit departe fara sa stiu unde sunt si incotro sa o iau .. ma simt atat de pierdut si totusi fericit.. acum totul pare din nou familiar, locurile, oamenii: in fata mea se deschide usita de lemn a magazinului cu magii..

Ganduri

nu e intotdeauna usor sa aduni un motor plin de sange aruncat pe jos, in praf, calcat sau chiar si lovit.. uneori esti ajutat, alteori, esti doar cu tine.

unii isi pierd credinta cand totul se intoarce impotriva lor .. in mintea lor e doar un gand “de ce eu?” .. eu doar atunci am un vag gand cu “poate…” – dar nu manat de speranta, ci dimpotriva, de un sentiment bland si negativ… sau poate e doar un copil ce spera ca omenirea nu si-a pierdut viata pe nimic… sau poate sunt doar eu….


atata suferinta, atata chin.. as vrea pentru o clipa sa simt iubire si sa mor, dar imediat; o viata am trait asa.. si toata am trait-o. prea multe vreau si totul irosit; nimic nu va ajunge noi, si sufletele goi vor disparea si totusi vor fi aici mereu, mereu, mereu [si pururea?]

There is no place I am going

There is not such thing as a story. When a guy comes to you and says “Let me tell you a story”, it’s clear that every thing that goes out his mouth is, even if fake or false, a fact.
if it’s a STORY about him (true or not) or about an imaginary friend (not hypothetical), that STORY is just a fact after an other. those exact things did happened at least once in the human evolution – so by this, they are facts.
A story is more of a document with historical information, really.
the story teller.

A new guy's in town

you just moved in this new place.
you are the complete stranger, an outsider.
you don't know the habits, the environment, not even the language. so you mainly communicate by signs.
nobody tries to understand you, so this is a one man fight.
you start to learn. day by day your vocabulary grows, bigger and better.
so you start to believe you are one of them, but then you see their real nature: they're mean, fake, salvage, cold..cold to the f-ing bones!
you wake up and watch for a second the light traffic of the night. you close your eyes and jump
[it's better there than here, anyway]

Post orgasmic chill

you feel old. not mentally, because you really are more of a ten years old than a twenty six, but your body wearies ..
every bad thing you do leaves a mark on you. and you have to wear it your whole life, because it won't disappear..
and by now you are covered with such signs.. they are all over you body from head to toe.. new ones make it even worse.
you had thoughts of turning on the good side for a change, but the bad side keeps you going, even though you can never tell for how long.
you don't even have a plan either; you have no clue where you're going.. just a mild idea for a life, but you don't know how to pull off the great ending.
and you woke up in the middle of the night missing that someone who isn't there next to you, not knowing what to do.. or anything at all..
but, with all strenght left, you go back to bed and dream again about your death.

Se cauta o Wendy.

un suflet, un suflet e facut sa stea - lipit - si nu sa fuga. asa se stie.
un suflet bun.
un suflet bun, un suflet rau.
dar cel de-al treilea tip - exemplu rar si admirat de multi ilustrii croitori - e diferit - caci, franjurat, e Sburator.
e ca si umbra ilustrului - si vesnicului tanar - Peter Pann! nu sta lipit, o, nu.. ci-i altul, nu esti tu.. te lasa-n urma si fuge ca nebun; si tu ramai atat de singur - si speri sa vina inapoi.
aici e ea, o buna Wendy - doar ea va stii sa coasa acel mic suflet pribagit, sa-l lege iar de-un om atat de pustiit....

Cand ploua, poate ....

cand ploua, e cerul care plange. [o vorba cunoscuta]
de ce? [o intrebare mereu neinspirata]

de ce ar plange? pe cine? cu cine vrea sa cante in susur de suspine?
sau poate nu e cerul, ci suferinta insasi care plange.. isi plange oamenii si sufletele triste ..
sau poate-i un pahar de lacrimi ce strange-n el amarul si uneori - de suferinta prelungita - isi depaseste limita si varsa-n jur..
sau poate sunt sufletele oamenilor tristi ce se aduna si plang cu totii impreuna..

sau poate, doar poate....
[oricum ar fi, e totusi mangaiere]

Bland

franturi de zile fericite.
balaurul si-a gasit iubirea. credea din nou ca totul va fi bine, nimic de dinainte.
desi cam toata viata, cu mici exceptii, fusese prada oamenilor rai si fara suflet, gasise fericirea alaturi de cel bun, un om micut de lemn, o statueta.
iar oamenii cei rai, cum au aflat au cautat si ei iubirea, dar nu a lor, ci-a lui. si au distrus-o, au ars-o, facut-o scrum.
si apoi, o, iar.. cata tristete.
din lacrimile fiintei blande, suferinde curcea-n siroaie sange. iar oamenii plecat-au capul si-au fugit
dar nu se stie daca in inima-au simtit macar a mia suferinta a blandului balaur.

Cuvintele lor pentru noi

A Pain That I'm Used To
Depeche Mode

I'm not sure what I'm looking for anymore
I just know that I'm harder to console
I don't see who I'm trying to be instead of me
But the key is a question of control

Can you say what you're trying to play anyway
I just pay while you're breaking all the rules
All the signs that I find have been underlined
Devils thrive on the drive that is fueled

All this running around, well it's getting me down
Just give me a pain that I'm used to
I don't need to believe all the dreams you conceive
You just need to achieve something that rings true

There's a hole in your soul like an animal
With no conscience, repentance unknown
Close your eyes, pay the price for your paradise
Devils feed on the seeds that are sown

I can't conceal what I feel, what I know is real
No mistaking the faking, I care
With a prayer in the air I will leave it there
On a note full of hope not despair

All this running around, well it's getting me down
Just give me a pain that I'm used to
I don't need to believe all the dreams you conceive
You just need to achieve something that rings true

All this running around, well it's getting me down
Just give me a pain that I'm used to
I don't need to believe all the dreams you concieve
You just need to achieve something that rings true

Mai personal nu se mai poate

un suc de morcovi, un suc de prune
si morcovi, zmeura si pepene vopsit in galben [sau in alb]
cafea si ciocolata, si must probabil
bucati de fier infipte-n piele
bucati mai lungi de par aduse toate pe un cap - in bucle preferat
catei balosi si fiorosi, buldogi pe nume - sau chiar cretosi de munte
pisoi cosari si murdaciosi - in negru [exclamat]
papusi de film, cliente-n Jack - papusi de Jack mai prescurtat
in negru si in galben va fi mereu un soare
pantofi si carpa largita intr-un mod ostentativ si chiar placut pe trup pe caprioara [sau caprior]
pe roti mai mari de bicicleta sau roti mai mici [4 sau 8] de sari pe rampa
chiar motorete de aspect, viteza sau de varsta [old school am auzit sa-i spuna]
sau pentru viata - un cal iubesti, un animal superb, cum oameni-i nu vezi la suflet
pisoii grasi, portocalii si lenesi cale-afara care vorbesc mai bine ca oricand..
weird music and all it takes.. pardon, cazut-am prada..
fotografie, film si co .. cireada sau pasiunea lor ..
si scrisul in forme variate - aici, acolo, peste tot
tot arta - desen - desen - desen - cu tot ce-i trebe unui om [sau statuiet]
un urs ce te adoarme-ntre gheare si care vede apa-n ochi si se afunda-n mare [cu tine-n tot] - si cand ajunge in natura, rareste iarba stand cu ochi-n luna sau urca pe un mugur proaspat si se uita in trecut [sau doar in jos, nu stie nimeni sigur]
un puzzle mare mare, mai mare ca o viata de furnica
si multe - dar prea putine

totul sub sunete profunde de chitara - sub adierea unei flori din soare - ce pare doar o panza ce-acopera intregul

[plecaciuni]

Apollo

ciudat lucru se-ntampla.. statuia lui apollo ma intrista. nu stiu dece sau cum; dar intr-un vis am fost a lui.. dar doar cu gandul.. si mi-a jurat ca o sa-i am - de piatra - inima-i
si a plecat la sarbatoarea mare a sufletelor moarte.
de-atunci nu caut si nu vreau mai mult de ce-am avut, un gand si-un suflet - de rezerva.
apollo insa a murit, nu stiu de ce si nu stiu cum.
nu stiu nici daca prin vraja lor sunt eu sau stanca.

demult eu mi-am dorit si am zambit mereu la gandul asta
acum zambesc politicos dar niciodata sincer, si vars o lacrima de sange in amintirea gandului - ce nu va fi gasit de nimeni niciodata, doar de apollo - ce-a murit ..
si eu cu el .. demult, la sarbatoarea sufletelor moarte ...

Scrisoare pe care nu o trimiti niciodata

toate scrisorile incep ciudat, daca nu chiar stupid ..
nu stiu ce vreau, e inca un mister - de la cei din jur sau chiar de la mine.
sunt doar un copil pierdut. sunt atat de pierdut ca nu vad raspunsul intrebarilor pe care nu vreau sa le inteleg si care ma bantuie mereu, nu vreau sa vad partea urata a vietii si vreau sa neg viata din jurul meu .. ma atrage ceva de care ma tem, dar care nu imi va face rau .. fie ca este un lucru bun, fie ca nu se poate asa ceva, fiind imposibil sa recompuna bucatile mele …

in vacanta a fost frumos, concediul bine meritat, m-am plimbat si am vazut lucruri noi si interesante

Web - story

A fost odata ca niciodata un paianjen pe nume andi.
El s-a nascut intr-o familie maaaare. Din acest motiv parintii lui au disparut rapid din peisaj. Se spune ca Mama paianjen l-a mancat pe Tata paianjen in urma actului sexual si apoi s-a omorat, depresiva din fire… Insa adevaratele motive raman necunoscute pana in acest moment.
Dar, in ciuda lipsei de ajutor, cei 51 de paienjenei ai familiei au supravietuit ajutandu-se reciproc – si-au construit o panza mare, mare si lipicioasa care prindea mereu, zilnic 50 de musculite… zi de zi, fara exceptie, exact 50 de musculite picau in plasa lor..
Iar cei 50 de frati ai nefericitului andi s-au sfatuit pe un picior de panza sa il alunge din grupa lor.. oricum era in plus din oul lui – si asa nu trebuia nimeni sa imparta musculita.
andi a fost atat de intristat de veste incat a hotarat ca viata lui e fara rost in lipsa celorlalti, asa ca a coborat de pe panza si a asteptat…
si daca nu era o poveste adevarata, nu o mai spuneam, nu?

Televizor

ce vrei sa faci?
nu ai idée?
poate ai putea sa ai un plan, nu crezi?
nu iti merg planurile?
ai incercat si niste idei clasice care au esuat?
ai si alte ganduri in constructie?
vrei sa O intalnesti cat de curand?
vrei sa ai o inima mai mare? atat de mult?
si nu te temi de o explozie? crezi ca exista vreo posibilitate? sau sa se opreasca?
ai incercat si sa iubesti?
Si …………………

Viitor

Totul a inceput intr-o simpla zi ca oricare alta.. stateai pe burta in pat si priveai soarele.. stateai si te gandeai la orice te face sa zambesti si apoi la ceva ce iti fura niste lacrimi ..
de-odata neasteptatul se intampla! e ingrozitor pentru o clipa, apoi lesini si adormi; te trezesti 24 de ore mai tarziu si nu iti mai amintesti nimic.. incepi sa fii constient de faptul ca te maresti .. secunda cu secunda cu secunda.. mai mare si mai mare si mai mare .. dar nu stii de ce, ai cateva idei conturate, dar nimic nu e sigur .. si apoi cel mai bun prieten iti spune ca nu ai ce sa traiesti asa si oricum trebuie sa mori .. iti explica si de ce, iti raspunde la tot – e ca o carte …
apoi afli ca el a murit de mult – nu se stie cum, dar cel mai bun prieten e de mult apus .. insa nu te-ai speriat, vrei doar sa afli adevarul .. nu iti ramane decat cautarea .. ajungi la portile ce tin inchise sufletele si il gasesti acolo, langa o piatra si iti zice “aici te odihnesti si tu” ….

Frica doi

De ce exista frica?
ura este poate cel mai puternic sentiment uman, mai puternic decat iubirea poate.
dar frica este cel mai profund.
incepi, de mic, prin frica de intuneric. apoi capeti, pe masura ce cresti, diverse fobii - care mai de care mai neobisnuite, mai ciudate, ajungand la un apogeu al fobiilor aberante.
ajungi sa te temi de nasturi si de tacamuri din metale; cand ai acumulat suficiente temeri incontrolabile, parca ai nevoie de altceva...
in cautarea noului, poate ineditului, incepi sa te temi de ceilalti: ti-e frica de influenta celor din jur, sa te legi, sa te dedici sau sa te schimbi pentru acel scop ce are cauze instinctive. fiindu-ti frica, incepi sa urasti. ajungi sa urasti chiar si sentimentele, intreg spectrul: iubire, fericire, tristete...tot.
si cel mai de neinteles, ti se face frica sa urasti tot ce te inspaimanta.
Deci, de ce exista frica?

Divinitate

azi devin fotografie. sufletul mi-l las furat de o pelicula de film. ma poti vedea de acum.
am murit de mult. dar inca sunt aici; insa nu mai sunt muritor, neputand muri. am reflectat asupra-mi minute si ore, zile, chiar si ani. si-apoi m-a lovit: mi-am pierdut partea umana, muritoare, sau am indepartat-o, si am inviat, sub forma de zeu.
si nu oricum, eu sunt a Lor cel Mare! am depasit orice tipare, ii uimesc mereu.
nu mai am nevoie de somn, nici de hrana; doar de acel nectar - si acela doar uneori, in amintirea vremurilor simple.
mai am un dor, o singura, din urma legatura cu ei: caldura altui corp, imbratisarea patimasa si somnoroasa a altui muritor.
ca un luceafar ma cobor sa-mi caut ajutorul suferintei mele. doar sa-l gasesc si mi-l fac sclav; opresc timpul, il las sa se scurga printre degetele-mi usor, ca fumu-mi tigarii uitate-n scrumiera.
in aceasta trecere lina viata se schimba, adoarme, devine vis. totul pare ca se intampla in palatul meu de cuart, nu chiar aici - la picioarele universului, pe pamant.
totul e aproape fericire, zambesc, si eu, si ei. e atata fericire, ca ma urc pe cer si ma arunci, zambind mereu, si zbor.
dara pana sa ma cobor timpul o ia din loc si fuge ca turbat; totul se schimba, devine gri; ma pierd de tine, ma pierd de ei, ma pierd de mine, de tot.
infrant, o sa ma revin in nori, in patul meu de cuart; o sa visez si o sa ard fotografia.

Nimic

- mai am un singur gand.. nu mai mi-e bine
vad toti in jur ca pierd tot timpul si libertatea ce o au si eu astept o clipa vaga de libertate
se numeste oare aceasta asteptare sclavia vietii? sau frica de raspuns la ce apare-n jur?
raspuns e oare? sau negare? ..
ma intrebi ce vreau?
nu stiu.. acum as vrea sa ma arunc.. in gol.. imi leaga totusi cineva o funie.. dar nu de gat cum te-ai gandi, sa-mi curme viata ca un zeu.. ci de picioare ca un inger, sa nu ma piarda - eu, sufletul pereche.. al jumatatii ce se pierde ..
nu ma-ntelegi.. nu ai facut-o niciodata.. si totusi iti vorbesc si ma asculti.. decat tie pot vorbi, altuia nu ii ajunge glasul .. se pierde ..
ma pierd cu el..

Betie

ce se intampla? sunt pictori si astrii.. sunt oameni si stele..si sunteti voi.. sunt simpli si canturi, sunt goi si arii.. si suntem noi..
dar eu ? unde ma aflu? astept in van si plang si pier.. ma stradui sa caut si stau si astept..
dar cresc ca o raza, ajung si ma pierd..
gasesc fericirea in culoare si nerv.. fericirea? o, ce gandire utopica.. cand vom ajunge sa detinem astfel lumea? fericirea, un gand de copil..
dar eu cred ca o raza, ajung si ma pierd.. copil de mult nu sunt si totusi n-am crescut..
ma ratacesc la mijloc undeva si caut .. ma caut printre stele si te-am gasit.. zarit mai mult..
dar nu aleg un drum concret.. fug de la mine inspre tine si ma pierd..
un fulg de dementa gandita atent mestecata... nu intelegi nimic din tot ce iti spun si totusi asculti cu ochi de nebun..

[final tragi-comic]

Revenire

- de ce te temi? de ce iti e frica de tot? nu cunosti spaima si totusi inima ta e cat un purice.. de ce?
de ce refuzi totul? stii ce vrei.. ti se pare ca totul ti se cuvine, dar fugi de el.
stii ce vrei.. sau crezi ca stii.. stii sa obtii.. sau crezi ca stii..
dar poate ca sa pastrezi nu ai aflat.. dar poate te minti singur ca nu stii.. ca sa poti fugi..
iti e frica de reguli, cat si de haos.. iti e frica sa iti asumi responsabilitati, dar te ingrozesti de lipsa lor..
ti-e frica si de viata, de viitor, de necunoscut.. si mai ales de previzibil.. ..ti-e frica sa imbatranesti.. oh.. cel mai mult.. dar nu de moarte.. iar cel mai mult ti-e frica sa iubesti..
de ce? de ce te comporti atat de stupid cand poti avea totul?
- mi-e frica de tot ......

[si moare]

Vis

Vreau sa iti spun un secret.. o poveste.. sa iti arat o viata.. nu sunt eu, e altul..
sunt eu .. intr-o livada de capsuni.. pomi falnici.. mandrii ca brazii ..
imi storc sangele de pe tricou, vad picaturile rosiatice cum se sfarama in tarana asta arsa de soare.. intru in casuta mica si derapanata de lemn din mijlocul padurii.. intru si nu gasesc nimic. ma izbesc de un gol ingrozitor.. ma apasa si vreau sa fug.. vad feţele cele iubite..
imi iau o panza si ţip.. un desen superb, cel mai frumos. il vand si o sa o sa ma imbogatesc..
sau o sa pot sa mor ca numele meu sa se ridice peste al lor.. mereu peste al lor..
si ma afund in nisipul din mijlocul panzei, cad, ma chinui sa mai pictez ceva, ma duc de tot..

Eter

- ce faci?
- astept o noua zi
- o noua zi, noi fericiri?
- nu sunt fericiri, ele nu sunt.. va aduce intunericul cel mai frumos..
- acum?
- ma duc.. imi caut locul.. tu
- vin
- nu.. pleaca.. imi omori sansa sa mor pe drum..
- sansa? esti nebun..
- nu sunt.. sau poate nu imi permit nebunie.. am multa ura in mine, dar nu urasc.. m-as arunca pe de o stanca si as zbura, dar m-as lega de cineva.. dar cineva e unde? intelegi?
- intotdeauna inteleg ..
- oare? sau intelegi ce vrei?
- inteleg ce-mi spui, nu doar atat..

Cine?

Cine este acest zeu? toti il prea maresc, toti ii cinstesc numele si il apara ori de cate ori e nevoie.. de ce? ce obtii din asta? o viata eterna in extaz si lux?
sa imi plang toata viata ca apoi sa ma mangaie cineva? de ce? sa ma las batut ca apoi sa ma vindece cineva? de ce? sa traiesc in spirit mare flamanzind ca apoi sa ma satur cu ajutorul cuiva? de ce?
ce?
sa sarut simbolul pentru a-mi demonstra supunerea? sa slujesc niste oameni parsivi si ipocriti?
sa traiesc dupa reguli facute acum mii de ani de niste oameni cu imaginatie si care au vrut putere si au stiut cum sa controleze masele? de ce?
de ce ma intreb ca un copil?

EU, mai mare ca orice, ma opun lor! ma opun lui! ma opun!
nu o sa fac nimic din ce imi cer ei.. prea cuvoiosii..
eu vad in jurul meu sacrul, nu mi-l impuneti!
am un pretext sa cred.. imi creste ura..
si ce esti tu? o, cel mare.. un mic ce se razbuna.. se joaca cu lupa pe niste furnici ca un copil stupid..
o sa ma indepartez de tot sacrul tau.. mars, ma! cum zice filozoful..
saruta-mi crucea, care a cazut.

Wohin?

unde ai fost?
nu stiu.. m-am pierdut.. am crezut ca am gasit ceea ce imi trebuie, un suflet de rezerva.. dar l-am pierdut de multe ori.. si m-am aventurat .. cu capul inainte si ochii inchisi ..
si de ce ai venit? nu stii ca nu o sa gasesti niciodata nimic aici? e totul mereu acolo .. undeva unde nu poate fi gasit decat daca ti-l doresti cu adevarat si nu il ceri ..
nu vad nimic.. nimic nu vad.. unde dispari? nu am terminat..
m-am saturat de statul de acum.. te-ai simti vinovat sa imi faci acel bine si sa ma lasi singur pana sec?
nu .. dar .. ce?
o conversatie inspirata e distrusa de intrebari puerile..

Planul

Stii ca trebuie sa schimbi ceva, sa inclestezi dintii, sa stangi pumnul si apoi sa urli: STOP!
Iti faci planuri, calcule, masori totul, ai ganduri pentru tot, te uit in jur si nu vezi nimic, dar stii sa alegi ce e mai bine pentru el.
Planul TAU.
Nimic mai maret pe lumea asta. O! ce succes.
Doar sa apuci acea clipa sa o poti folosi. Pentru el.



- E al meu. Si e deja marisor. Il iubesc. Cred. E tot pentru ce am muncit pana acum.
- ..
- Am nevoie de tine. E..pentru doi.
- E un plan mare. Trebuie ..
- [Trebuie] sa incercam. Si o sa mearga. Ia [e fapt] orice forma de plan ce da rezultate. De aceea e atat de maret. Acest plan e ideea de plan, i imaginea planului perfect, ce nu va da gres niciodata.
- Dar..
- Stiu, totul e relativ, nimic perfect.
- Mai putin el.
- Cu "Noi" va merge. "Noi" o sa il puna in miscare si "Noi" o sa il ajute sa faca tot conform idealului sau.
- Ce plan..
- ?
- ...

Firul

Niciodata nu stii cum se schimba viata sub proprii ochi.
Totul se deruleaza normal, conform standardelor [lor] si, de-odata, apare [!] o clipa, o fiinta, un ceva ce rupe firul si te schimba.
In bine, in rau. Nu conteaza. Totul e sa intelegi.
De ce? Cum?
Conteaza sa ai puterea sa lasi totul si sa te legi in acel nou fir.
Nu mereu va fi cel bun. Dar fiecare fir se va rupe la randul lui, formand un altul de care va trebui sa te prinzi pentru a [le] depasi existenta. Un cerc bolnavicios.
Trebuie sa poti sa te modelezi dupa el si sa il folosesti pentru tine. Caci undeva dupa ultimul fir exista un nod. Un cerc bolnavicios ce se termina.

Niciodata nu stii cum apare ceva ce va schimba totul sub proprii ochi.

Intuneric

Esti prins intr-un somn profund.
Uiti sa respiri si uiti sa te trezesti.
Auzi o voce pe care nu o recunosti si nu intelegi ce spune. Nu te-ai trezit. Si totusi simti ca se intampla ceva in jur. Nu stii ce.
Intuneric. Liniste.
Deschizi ochii si nu vezi nimic. E un intuneric complet. Vrei sa te misti si te simti paralizat. Nu poti lupta.
Inchizi ochii. Renunti. Ai vrea sa mai lupti, dar nu poti.
Totul se face mai negru decat era si nimic nu mai exista.
Ai ajuns in vid. Si totusi traiesti.
Nu mai simti sangele fierbinte trecandu-ti prin vene si totusi stii ca e acolo; nu mai respiri, dar stii ca nu ai murit. Nu poti sa vorbesti, nu mai poti sa vezi nimic, esti brusc intre patru pereti.
Nu poti sa te impotrivesti.
Orice ai face, orice ai incerca sa faci, orice te-ai gandi ca ai putea face va fi doar un nor de praf aruncat in vant.
Incerci sa te lupti, sa te zbati, incerci sa zbieri, sa urli, ai vrea sa plangi, sa te inghemuiesti ca un prunc si sa suferi printre lacrimi.
Dar trupul tau ramane nemiscat si rece.
Te trezesti brusc.
Vezi si simti din nou tot din jur.
Si totusi nimic nu s-a schimbat.

Sburatorul

Esti inconjurat.
Nu ai nici o scapare. Voci de ei vin de peste tot, te invaluie, te macina, te biciuie.
Te simti atacat, persecutat. E atat de galagie, incat te pierzi de gandurile tale, stii ca te faci din ce in ce mai mic, mai mic, mai mic.......
De-odata iti parasesti trupul si te regasesti; te departezi de ei - ii vezi din ce in ce mai mici si nici nu ii mai auzi.
Lavitezi.
O stare de fericire.



- a..
- Te iubesc.
- ?!
- It means I love you
- Oh.
- I do, I truly do. Because you do it all.
- And?
- And .. you break my heart everytime you think everything will be all right. You brake my heart because you are more insecure than I am. Actualy, you are the only one doubting.
I am as sure as i can be. Very. I only need time. And I`ll gain my space.
- I .. can`t hear you well.
- What are you doing? Where are you going?
Don't leave me alone again. I need you.
- I'll come back. I will. For you.

Liniste.
Nimeni. Nu se mai aude nimic; din toata galagia nu a ramas nimic, decat ganduri.

Eu

- Hei.. hai sa vorbim
- NU.. nu pot!
- ?
- Am treaba.
- ?
- Fac o cutie.
- ?
- O cutie in care o sa imi pun viata.
O cutie mica, realizata cu atentie.. care o sa ascunda secretul vietii. O cutie pe care o sa pun cu restul cutiilor si pe care nu o sa o gaseasca nimeni; o sa fie cutia mea.
- . . .

Noi

- Ce cauti aici?
- Pe tine.
- Dar eu nu sunt aici. E doar imaginea mea. Eu sunt plecata departe.
Dar voi ma vedeti aici.. nu stiu. Asta nu e locul meu.
- Si unde sa caut? Acolo? Imi ceri sa plec tocmai acolo?
- Da! Vreau si trebuie sa pleci.
Cat mai repede. Am nevoie de tine. Nu imi intoarce spatele. Nu acum.. macar nu acum.. au fost prea multe ori in care decat atat.......
- Acolo? O sa plec.. dar nu stiu .. unde?
- Ghideaza-te dupa glasul meu.
- Care?
- Cel inabusit.
Pleaca!

Vreau !

- Vreau.
- ?
- Un ciucan de plumb. Sa sparg nu teoriile, ci prejudecatile.
- Cui?
- Lor.
Vreau sa ii prind in cadrul lor natural, sa le povestesc viata. Sa stie toti despre ei.
- Cum?
- Afisandu-i. [1]
Vreau sa traiesc in alte vieti. Sa le cunosc micile secrete, sa pot sa le imprumut cunostintele si sa pot sa traiesc independent pe a mea - imbunanatit. [2]
- Unde? De ce?
- Acolo. Sa scap de aici.
Vreau sa strang cat mai mult - de orice fel. Sa am un bagaj mare cand o sa le iau din vieti. [3]
- Ce bagaj?
- Cu de toate.
O sa am voie sa merg. Oricum.
Vreau sa ma pregatesc. Sa ma descurc admirabil.. si sa primesc credite. [4]
- Cum?
- Asa cum ar trebui.
Vreau sa ma duc cu ei. Cei mici si chinuiti. Sa ajut, sau sa mor ajutand, sau sa traiesc realizand ceva. [5]
- De ce?
- ?

Zi

Duminica.
Pasi. Strazi. Parcuri. Banci.
Vorbe. Tot si nimic.
Amintiri. Ganduri. Intelegere. Responsabilitate.

E printre singurele zile in care parcul nu e luminat. Luna se vede perfect in lacul rece.

- Vezi luna? O, da! Sigur o inghite sarpele. De cand o vana.
- Si?
- Si acum sigur se lasa intunericul.
Peste noi. Poate peste Ei nu se va lasa.
Poate Ei nici nu vad luna si nici sarpele.
- Si o sa intre toti in nemurire?
- Nu. Pentru ca ei o vor cauta. Vor dispera - se vor hazarda - va fii haos.
- Pana dimineata. Apoi toti isi vor regasi moartea. Si vor fii linistiti.
- Crezi ca ei stiu? Sau doar noi stim viitorul?
- Dar sarpele nu va inghiti nimic. Ii e frica sa schimbe ceva. Prefera moartea - e mai usor.
- O.. NU ii este frica de nimic - are curaj, are tupeu.
O! ce va face!
[ras]

Ceasornicul batu ora 00. Ultimele clipe ale unui batranel ce locuieste singur pe Stefan si care nu mai vrea sa vada nici o clipa din noua zi.

Lumea se agita frenetic. Mii si mii de cupluri isi impreuna mainile si isi marturisesc vorbe aruncate in aer.

- Broaste! Tunete si fulgere!
Vreau liniste! De si-ar inchide pliscul..
- Stii.. de fapt.. au fleanca..
Si cu toate astea, e conturata o atmosfera romantica. Probabil fiecare dintre ele isi canta iubirea si ..
- Sau nefericirea. Poate fiecare dintre ele a iubit si iubirea a fost sfasiata cand altcineva a intrat in peisaj. E un concert al tristetei si al neimplinirii.
Sau poate e o doar sedinta pentru cei tradati - terapie in grup.
- Sau poate povestesc cum le-a fost ziua.
- Cate muste au omorat. Cate broscute au fraierit - cati broscoi au prostit.
- Sau poate se apara de lilieci.
Sigur, liliecii se folosesc de broaste pentru a se ghida catre mancare. Catre vanat.
Nu crezi? Sunt parsivi. Si infricosatori.
- O, da..

Sarpele a mancat luna si s-a lasat bezna.

- Mergem?

Sex talk

- Mami...
- Da, puisor?
- De unde vin copiii?
- Puile, atunci cand doi oameni se iubesc vor sa arate intregi acest lucru. Vor sa lase o dovada a iubirii lor - pentru niste clipe de dupa.
Si pentru asta se unesc, vor forma un tot; iar cand se vor desparti - din acest tot - va ramane o mica farama in interiorul mamei. Aceasta farama va creste si creste - si va dori sa vada lumea. Se va desprinde de trupul care l-a ajuta sa se faca destul de mare cat sa poata trai cu toata lumea.
- Si cine are grija de copii pana cresc? Un inger?
- Nu puisor. Mama lor, tatal lor si toti cei ce ii iubesc.

O lectura trista despre fericire

Iubesc un moment. Un timp indeluingat - comprimat. Un timp trecut din prezent.
Iubesc o floare, o tigare furata, o amintire.
Sunt linistita si impacata. Sunt fericita. M-am regasit.
// in el. in sufletul mancat de timp.
O clipa infinita, o imbratisare, o mangaiere, un sarut furat, un sarut daruit.
Totul.
Iubesc ceva ce imi scapa printre degete.
Din cauza Lor. Din cauza unei colivii - neaurite, dar vopsite cu var ingalbenit.
Intr-o clipa repetata necontenit am depasit conditia Oricui.
Am uitat de tot. Ce este foamea? Dar setea? Cine sunt oamenii tristi din jur? Oamenii tristi de acolo?

Si acum simt ploaia ce ne mangaia.
Mai as vrea o clipa. O clipa de nebunie.
E liniste. Si Ploaia imi bate in geam. Imi zice sa ies. Vrea sa dansam.
Inchid ochii si ies.
Dar sunt lovita de brutalitatea realitatii. Eu si fericirea.
Un frust gand se mai aude deasupra celorlalte: "Vreau macar sa imi iau ramas bun".
// fericirea lacrimeaza. si se uneste cu durerea - dulcea durere.

Deci ce vreau?
Sa-mi vad trupul plecand? Indepartandu-se prea repede pentru a face ceva?
Sa incerc sa il opresc facand nimic? Sa arunc in el cu o lacrima indulcita de durere?
Oare? Oare vreau sa imi vad trupul intorcandu-se?
Sa il merit si sa ma merite?
Vreau ca acest corp pe care il detin sa fie fericit. Iubindu-se cu sufletul meu.
Sau poate doar vreau sa ma vad singura - sa stiu ca pot sa ma opresc din fericire?

Dar poate nu iubesc. Mi se pare doar. Dar de ce ma simt ca un dumnezeu ce se va sacrifica pentru cel iubit.
Nebunie? Iubire. Iubire?
// iubire!
O, da.. iubire.

Am pierdut tot fara sa il am. Poate nu o sa il am niciodata. Desi e al meu - si mereu va fii.

Oare? / Rasarit

O iubire nemarturisita. O iubire descoperita prea tarziu. Atatea ganduri.
Filozoful.
Era descult si beat. Si disperat, poate.
Mi-a spus lucruri pe care nu le stiu.
Era o voce straina.
A disparut in negura mintii. Apoi a vrut sa ma vasa si sa isi elibereze ura.
Filozoful beat.
Mi-a zis ca nu se astepta sa nu ma gaseasca. Ca ar fi fost mult daca..
Apoi a plecat nebun si orb.
S-a imbatat mai rau si s-a batut cu pereti a urlat si injurat.
// rezistenta opusa de pereti iti da un aer de barbat. mai mult decat ar face-o un trup plapand de om.
Avea mainle julite si ochii limpezi.
A doua zi, lucid, simtea cum mor zburatorii. Ii simtea morti in stomac.
Cu toata durerea si alcoolui si-ar fi vomat si sufletul daca se simtea mai bine.
Mi-a prins mana in a lui. M-a sarutat pe obraz. Mi-a vorbit si a oprit timpul. A facut sa dispara tot si a amestecat sentimente contrare, ce se resping.
// durere si fericire. iubire si tristete.
Cum sa nu iubesti?
Chiar daca e o idee. Pe care o pierzi cu rasaritul soarelui.
Nu mi-a zis nimic concret. Despre viitor. Un viitor apropiat atat de departe.
Dar ne-am marturisit totul in ochi. Printr-un sarut, o mangaiere fierbinte, o imbratisare.
Iubire?
Ce e iubirea? E ascunsa in ploaie?
Imi marturisesc iubirea nemarturisita.
O data cu rasaritul marelui.