Era cineva. Ii placeau lucrurile iesite din comun, care te fac sa strangi si sa tipi.
Alerga plin ploaie, fara haine, dansand.
Facea alegeri stupide, fara sa se gandeasca la consecinte; alegeri care erau privite de non-partasi cu jumatati de ochi.
Alegea persoane alaturi. Unele pentru o perioada prea scurta de timp, altele pentru totdeauna.
Stia uneori, uitandu-se atent, daca cineva va ramane alaturi (fie in persoana, fie ca idee).
Cu anumite ocazii, care i se pareau de pe alta lume, complet nebune, in adevaratul sens al cuvantului, cu flux de andrenalina, dar si de dopamina sau serotonina. In majoritatea cazurilor este vorba de o deplasare mai rapida decat in mod normal a unui obiect (flexibil sau sudat).
Aceste ocazii ii dau posibilitatea sa realizeze viitorul. Care nu se schimba usor, care este placut asa cum va fii, cel mai probabil.
______________________
If i was to die now, right this moment, if you hold your hand upon my face, it will be enough, so I would die without a sorrow.
It is what I remember.
It should have been a poem.
That is...
No comments:
Post a Comment