Uite calul, dar unde e căprioara?

Care este definiţia saturaţiei?

Pe net se zice că
SATURAŢIE este un s.f. Şi înseamna starea unui compus chimic care (bla bla bla) sau a unei soluții, a unui mediu etc...
La figurat, nivelul de la care cineva nu mai poate suporta. Plictiseală, oboseală, dezgust care decurge dintr-o astfel de stare.

_____________________________________


M-am saturat de oameni. De oameni simpli. Trăim într-o lume de informaţie, din ce în ce mai multă. Care te îneacă. Şi asta nu ar fi problema. Deloc. Dimpotrivă.
Problema e platitudinea, robotizarea, uniformitatea, lipsa de viu, de suflu.
Oamenii au uitat scopul iniţial. Au uitat povestea. De ce a fost Lucifer aruncat din ceruri.
El înseamnă "aducător de lumină", se zice că nu a stagnat în creşterea sa, ajunsese la aproape-desăvârşire, noi am uitat asta; timpanele şi alăutele erau în grija lui, deci muzica era parte din sine.
Iar partea dumnezeiască este mai puţin importantă. Şi la fel şi el. Mândria, lupta, toate celea.


Treptat, nevoia a dezvoltat tehnologia, aş vrea să zic. Iar tehnologia a adus noi valori (sau pseudovalori).
Oamenii au devenit plicticoşi din cauza "totului, adus pe platou". Totul era acolo, la îndemână. La capăt de mână, la vârf de deget.
Probabil, nemaiavând nevoia de a revoluţiona lumea, de a aduce noi invenţii la viaţă, Omul s-a îndepărtat de scopul avut de veacuri, s-a îndepărtat de istorie, de timp.

om(N)UL actual a devenit aistoric, deci, neavând motivul să fie ISTORIE, caută ALTCEVA, de pildă bani, faimă (un fel de bârfă internaţională), sau mai-ştiu-ce.


Şi totuşi, în întreg potopul de plat, există şi creativi.
Sunt oamenii pe care îi ador, cei care merită lumea şi pământul. Acesta.
Trăiesc pentru muzică, pentru efort, pentru talent, pentru pasiune, pentru frumos. Tot.
Nu am răbdarea pentru altceva. Atât îmi doresc.

_____________________________________


Vreau să fiu un zeu, şi mai am decât puţin până acolo. Am puterea. Am voinţa. Doresc. Tânjesc. Trăiesc.
Şi asta pentru... Doar ca să creez.
Iar lumea mea e mică, mică, medie şi apoi mare.
Coloră. Neagră. Albă.
Cu suflet, mic, alb, negru.
Mă mângâie, nu e înţeleasă. E admirabilă, frumoasă.
Iubeşte celelale lumi create. E admirabilă. Frumoasă.